La ora actuală, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul femeilor, nu doar din Constanţa, ci şi din întreaga lume. Ce înseamnă cancer la sân?

Medicii spun că acest diagnostic crunt reprezintă creşterea necontrolată a celulelor din sân, dar, dacă boala este depistată la timp, pacienta poate fi salvată fără probleme.

În ultimii ani, ratele de supravieţuire au crescut, iar numărul deceselor a scăzut constant, datorită depistării timpurie a cazurilor de cancer de sân şi mai ales datorită abordării personalizate a tratamentului.

Tocmai de aceea, reprezentantele sexului frumos trebuie să fie atente dacă simt la palpare vreun nodul ori au impresia că zona sânilor se simte diferit de ţesutul înconjurător. De asemenea, ele trebuie să fie în gardă în privinţa schimbărilor referitoare la mărimea, forma sau aspectul sânilor, dar şi la modificările pielii care acoperă sânul, cojirea sau exfolierea zonei pigmentate a pielii din jurul mamelonului sau a pielii de pe sân.

Dr. Ion Aşchie, medic primar Chirurgie Generală, spune că stadiul II la cancerul de sân încă este considerat un stadiu incipient în ţara noastră, dar cum fiecare stadiu poate avea şi substadiu, cu cât pacienta se prezintă mai devreme la medic, cu atât şansele sale de tratament cu efecte cât mai bune cresc considerabil.

„Mamografia rămâne în continuare o modalitate de diagnostic foarte bună în neoplasmul sânului. De asemenea, ecografia, dar mai cu seamă rezonanţa magnetică nucleară (RMN) la sân sunt excelente. Cu toate că, din punct de vedere tehnic, timpurile în care trăim sunt deosebit de evoluate, abordarea şi educaţia medicului sunt la fel de importante atunci când vorbim de diagnosticarea şi tratamentul pacientului suspect de cancer la sân. Astăzi, constat tendinţa de a se recurge din ce în ce mai puţin la discuţia cu pacientul şi la examinarea sa clinică, trecând direct la investigaţii, lucru care pe mine mă întristează. În funcţie de acestea, intervenţiile chirurgicale pot fi conservative, din punctul de vedere al organului, al sânului sau, din contră, pot fi radicale”, a precizat specialistul.

Sprijinul familiei, esenţial

Dr. Ion Aşchie a declarat că, prin anii ’70, s-au introdus în chirurgie elemente de conservativitate de organe, datorită faptului că multă vreme toată patologia neoplazică a sânului era dominată de concepţia halstediană. Halsted a fost un chirurg care a descoperit o tehnică radicală, constând în a scoate nu doar tot sânul, cât şi muşchii pectorali şi ganglionii axilari. Aceasta era o operaţie mutilantă, dar era singura modalitate terapeutică şi, cu timpul, astăzi, pe de o parte datorită dezvoltării imagisticii, ceea ce determină o descoperire în stadii incipiente a bolii, şi pe de altă parte datorită noilor achiziţii de citostatice sau de medicamente cu efect hormonal sau chiar genic, a crescut posibilitatea de terapie conservativă a sânului, lucru care este benefic pentru femei din punctul de vedere al psihicului.

Aşa că, în funcţie de stadiu, cu cât este mai incipient, cu atât operaţia este mai conservativă sau limitată. Dacă nu se poate conserva sânul ca atare, atunci se va recurge şi la tehnici de chirurgie oncoplastică.

„Dacă este să vorbim de terapia neoplasmului astăzi, să nu vă imaginaţi că tratamentul revine numai în sarcina chirurgului. Nu. Este o terapie de echipă care cuprinde chirurg, histopatolog, oncolog, radioterapeut, psiholog”, a completat medicul.

Chiar şi aşa, după intervenţia chirurgicală, este nevoie ca pacienta să aibă parte de sprijinul familiei şi a celor dragi, pentru a trece cât mai uşor peste drama pierderii unui sân.