Nu există om care să nu fi simțit, măcar o dată în viață palpitații la inimă. Potrivit dr. Georgiana Pacea, aceste palpitații sunt cel mai des resimțite în piept, dar pot fi localizate de către bolnavi și în gât sau epigastru. Indiferent unde sunt localizate, acestea ne dau o senzație neplăcută, deranjantă și uneori produc chiar panică și frică de moarte, deși nu durează foarte mult timp.

De regulă, palpitațiile apar pe fond de stres sau anxietate, după un consum exagerat de cofeină, alcool, nicotină. Uneori, totuși, palpitațiile apar pe fondul unor boli cardiace și în asemenea situații pot avea semnificația unor tulburări de ritm serioase sau chiar grave.

„Oamenii pot avea palpitaţii din mai multe cauze. În primul rând, din cauza emoțiilor puternice, cum ar fi teama, stresul, atacurile de panică, anxietatea, consumul de cofeină, nicotină, alcool, droguri, activitatea fizică viguroasă, stări patologice noncardiace (hipertiroidia, anemia, febra, deshidratarea, tulburările electrolitice, hipoglicemia, febra, sarcina).

Atunci când palpitațiile apar în contextul unor boli cardiace, acestea sunt cel mai adesea expresia unei tulburări de ritm cardiac. Astfel, toate celulele miocardice, fie că sunt specializate în producerea sau conducerea semnalelor electrice care declanşează contracția inimii, fie că sunt celule miocardice de lucru, toate sunt capabile să producă un semnal electric care, în anumite condiții, se pot propaga la celelalte miocite, declanșând o bătaie prematură a inimii sau o tulburare de ritm”, a precizat medicul.

Specialistul a adăugat că, în mod normal, activitatea cardiacă este coordonată de o „centrală electrică” numită nodul sinusal, cu localizare în atriul drept, care suprimă prin activitatea sa activitatea electrică a celorlalte miocite.

Acesta este şi motivul pentru care bolile cardiace structurale pot crea condiții de „scurtcircuitare” a semnalului electric intracardiac, provocând diverse tulburări de ritm grăbit. De asemenea, toate bolile cardiace pot asocia palpitații, dar mai ales cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, valvulopatiile, bolile cardiace „electrice” etc.

La rândul lor, bătăile cardiace anormale, răspunzătoare de apariția palpitațiilor, sunt clasificate în funcție de originea lor în structurile cardiace și de durata lor: bătăi izolate, în salve sau tulburări de ritm cu durată mai lungă. Acestea sunt: extrasistole (bătăi premature în ritmul cardiac) atriale, extrasistole ventriculare, tahicardia supraventriculară, fibrilația atrială și flutterul atrial, tahicardia ventriculară. Pe scurt, palpitațiile, de cele mai multe ori, nu înseamnă o problemă gravă, dar dacă acestea persistă este bine să mergeţi la un medic.