Termoterapia este o procedură prin care pacientului i se aplică pe corp căldură în scopuri terapeutice. Termoterapia poate fi clasificată în funcție de profunzimea de penetrare a straturilor de țesut, fiind superficială sau profundă sau după felul de transmitere a căldurii, prin conducție, convecție sau conversie. Una dintre cele mai utilizate metode de termoterapie, aplicată chiar și acasă, este transmiterea de căldură prin conducție. Mai exact, terapia se face prin schimbul de căldură dintre două corpuri, cum ar fi pielea și o compresă caldă sau fierbinte. Pe lângă binecunoscutele comprese, se mai pot folosi împachetări cu nămol, parafină, fango și parafango. Când ne referim la schimbul de căldură prin convecție, acesta se produce printr-un intermediar, mai exact între un fluid și un solid, cum se întâmplă în hidroterapie sau la saună. Iar în ceea ce privește conversia, aici se folosește energie electrică, transformată în căldură. Astfel se realizează terapia cu unde scurte sau ultrasunetul.

Pe baza reacției organismului la cald, referitor la efectele locale ale termoterapiei, sunt acceptate în domeniul medical mai multe caracteristici ale acestei practice. Pot exista efecte analgesice, efecte decontracturante, antiinflamatoare, poate crește mobilitatea sau se îmbunătățește circulația locală a sângelui.