Enterocolita este o afecţiune specifică sezonului cald care afectează în general bebeluşii şi copiii. Boala poate fi manifestată şi de dulţi, însă în cazul acestora nu prezintă pericole sau efecte periculoase ci mai mult disconfort.

La bebeluşi, enterocolita se poate manifesta violent şi cu siguranţă va da peste cap liniştea familiei. Vărsături, dureri, diaree, sunt doar câteva din simptomele care îi sperie pe părinţi. Recomandarea medicilor pediatrii este ca în asemenea situaţii, când copilul are sub 1 an, cel mic să fie dus de urgenţă la medic, unde i se va administra, cel mai probabil, tratamentşi hidratare intravenos. Aceste lucru este necesar deoarece marele pericol al enterocolitei este deshidratarea severă care poate pune chiar în pericol viaţa bebeluşului.

La copiii mai mari, lupta cu boala poate fi dusă de acasă, însă doar cu respectarea strictă a unor reguli şi a sfaturilor medicului pediatru.

Simptomele enterocolitei

Debutul este de obicei brusc, stări de bomă, greaţă, pieredera poftei de mâncare şi crampe abdominale. Însă, cel mai frecvent simptom întâlnit la enterocolităeste diareea, şi poate fi însoţită de eliminarea vizibilă de sânge şi mucus odată cumateriile fecale.
De asemenea, meteorismul,balonarea, febra, starea generală de rău, durerile musculare şi epuizarea extremă se numără printre manifestările enterocolitei.
Episoadele de vomă şi diaree severă pot conduce la o deshidratare marcată, care are drept consecinţă stări de slăbiciune, scăderea frecvenţei episoadelor de urinare,gura uscatăşi plânsul fără lacrimi (în cazul copiilor mici).

Tratament

Atenţie mare! Nu se recomandă în toate cazurile tratamentul cuantibiotic, mai ales că diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratamentele antibiotice!
În plus,utilizarea neraţională a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normalenepatogene sau determină selecţionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.

În primul rând, în cazul enterocolitelor, se acordă o importanţă deosebită pe corectarea pierderilor de lichide şi electroliti. Aceasta se realizează princonsumul de lichide- ceaiuri neîndulcite, apă minerală (plată), zeamă de orez, supă de morcovi. Utilă este adăugarea sărurilor de rehidratare care se găsesc în farmacii, în pliculeţe cu dozaj corespunzător.
Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utilizaantispastice(numai la recomandarea medicului),aplicaţii de căldură pe abdomen.
Vărsăturile pot fi combătutecu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicaţia medicului şi în dozaj corespunzator.
De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat,enterocolitele se vindecă în câteva zile. Regimul alimentar este bazat pe orez fiert, brânză proaspătă, mere rase, supă de zarzavat strecurată, carne fiartă.
Sunt excluse legumele şi fructele crude, lactatele şi prăjelile.Regimul trebuie mentinut 2 - 3 zile după disparitia simptomelor.
Pe măsură ce simptomele se ameliorează, pacientul poate începe să mănânce alimente cu acţiune blândă asupra sistemului digestiv, cum ar fi cereale, banane, orez, marmeladă şi pâine prăjită.
Antibioticele sunt utilizate in unele cazuri de enterocolite bacteriene : dizenteria bacteriana, gastroenterite cu Salmonella, cu risc de bacteriemie si localizari extraintestinale, forme care nu raspund la dieta si la medicatia simptomatica, forme recidivante, enterocolite ale sugarului, cu coproculturi pozitive.
Totodată sunt recomandate în enterocolite ale copiilor din colectivitati, enterocolite ale personalului din sectoarele cu risc epidemiologic crescut si enterocolite cu febra persistenta.
Administrarea de antibiotice se face numai la indicaţia medicului. Antibioticul recomandat, doza zilnica, durata tratamentului, diferă în funcţie de etiologia enterocolitei, gravitatea bolii, vârsta pacientului.