Oamenilor le place mâncarea procesată, iar aceasta la rândul ei poate fi o cauză importantă în creșterea numărului şi severității alergiilor alimentare.

Indiferent de cauza specifică, numărul alergiilor alimentare au crescut cu 200% în ultimii 20 de ani, printre factori numărându-se atât predispunerea genetică, cât şi mediul, specifică healthline.com.

Factorii primari care facilitează apariția alergiilor includ timpul de introducere a alimentelor alergenice precum nucile şi ouăle. Astfel, introducerea târzie a acestor produse în alimentație duc la apariția afecțiunilor alimentare. Un alt factor este igiena. Cu cât mai expuși suntem la microbi, cu atât sistemul imunitar este mai protejat în lupta cu alergiile, iar igiena corespunzătoare poate determina ca corpul să nu fie pregătit pentru lupta cu un anumit produs alimentar. Şi nu în ultimul rând, structura dietei, care fiind dominată de produse procesate şi mai puțin de legume şi fructe, afectează microbiomul intestinului.

Caracteristicile generale ale alergiilor alimentare sunt o multitudine de simptome printre care se numără oboseala cronică, hiperactivitatea, migrenele și stările caracteristice epilepsiei, sindromul de intestin iritabil, insomnie, sforăit, apneea de somn, deficit de atenție. Principalele stări care semnalează astfel alergiile sunt lipsa poftei de mâncare, febra, durerile de articulații, scăderea în greutate, durerile abdominale, flatulența, deranjul la burtă, precum şi inflamațiile.

Sfaturile pentru prevenirea apariției unei alergii alimentare la copii includ alăptarea copilului la sân până la vârsta de cel puțin un an şi eliminarea alimentelor precum laptele, alunele, sau ouăle din dieta mamei în perioada alăptării. Benefică este şi introducerea în dieta copilului a alimentelor solide după ce a împlinit vârsta de cel puțin şase luni, iar atunci când sunt introduse noi alimente în dieta copilului, se începe cu porții mici şi numai din câte un singur aliment nou, dar urmărind cu atenție reacțiile care ar putea apărea timp de câteva zile, înainte de introducerea următorului aliment nou. Este recomandată evitarea laptelui de vacă înainte de vârsta de un an, a ouălor înainte de a împlini cel puțin 18 luni, iar a alunelor, untului de alune, nucilor sau fructelor de mare mai devreme de trei ani.