În scurt timp plajele vor fi pline de oameni, care vor dori să se şi răcorească, intrând în apa mării. Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage, însă, atenţia, că majoritatea bacteriilor izolate în mostrele analizate sunt non-patogene şi intră în alcătuirea microbiomului plajelor, adică exact ceea ce asigură biodiversitatea ţărmurilor. Cei care cauzează probleme sunt microbii generaţi de activitatea umană - gunoaie şi resturi menajere existente mai ales pe plajele supraaglomerate, poluare, încrucişarea excrementelor aviare, canine şi umane.

Specialiştii afirmă că cele mai frecvente bacterii patogene răspândite pe plaje provin din materii fecale de la păsări, câini sau oameni. Potrivit dr. Amalia Butnaru, bacteria Escherichia coli este responsabilă de tulburări gastrointestinale severe, dar şi de infecţii urinare şi ajunge pe plajă din excrementele pescăruşilor.

De asemenea, bacteriile enterice, precum enterococii, sunt de asemenea prezente în nisip, provocând gastroenterite, însă mai puţin grave. Contaminarea cu bacterii enterice se face pe cale digestivă, iar cei mai expuşi acestor riscuri sunt copiii care se joacă în nisip şi efectiv duc nisipul la gură. Un alt factor declanşator al problemelor este obiceiul de a mânca pe plajă, fără spălarea mâinilor în prealabil, care creşte semnificativ riscul de apariţie a bolilor diareice acute. Totodată, în nisip găsiţi şi stafilococul auriu, un alt patogen periculos. Aflat în mod natural pe suprafaţa pielii, stafilococul auriu poate deveni patogen atunci când trece dincolo de bariera cutanată, în condiţiile unei răni deschise sau afectării mucoaselor. Problema este că poate cauza infecţii cutanate, digestive sau chiar septicemii, care necesită adesea tratamente cu antibiotice.