Dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, simptomele care ne pot pune la pat după o masă aparent banală sunt adesea puse pe seama unei răceli sau a unei „intoxicații alimentare”. În realitate, medicii spun că aceste manifestări pot avea cauze diferite, iar tratamentul depinde de diagnostic.

Există diferențe esențiale între gastroenterită și toxiinfecția alimentară, care sunt două afecțiuni adesea confundate.

Gastroenterita este o inflamație a stomacului și intestinelor, provocată cel mai frecvent de virusuri, precum norovirusul, rotavirusul sau adenovirusul. Boala se transmite ușor prin contact direct cu o persoană bolnavă, prin mâini murdare sau prin obiecte contaminate, de aceea, apare frecvent în colectivități: grădinițe, școli, spitale.

Simptomele apar la 12-48 de ore după expunere și includ diaree, greață, vărsături, febră și dureri musculare. De regulă, boala trece de la sine în câteva zile, însă hidratarea este esențială pentru a preveni deshidratarea, mai ales la copii și vârstnici.

Toxiinfecția alimentară, cunoscută popular ca „intoxicație alimentară”, este provocată de bacterii, virusuri sau toxine din alimente contaminate. Carnea insuficient gătită, ouăle crude, lactatele nepasteurizate, fructele nespălate sau apa contaminată sunt principalele surse de îmbolnăvire. Simptomele apar rapid - uneori chiar la câteva ore după masă - și sunt adesea mai intense: crampe abdominale severe, vărsături frecvente, febră, frisoane și uneori sânge în scaun. În cazurile grave, deshidratarea poate fi periculoasă și necesită tratament medical.

Cum le deosebim

Diferența principală este sursa de infecție: gastroenterita este de obicei cauzată de un virus și se transmite de la o persoană la alta. Toxiinfecția alimentară apare după consumul unui aliment contaminat și nu se transmite în mod obișnuit între persoane.
De asemenea, în gastroenterită, simptomele apar mai lent și sunt mai blânde, în timp ce în toxiinfecția alimentară debutul este brusc, cu manifestări mai puternice.

Tratamentul de bază în ambele cazuri este hidratarea - apă, ceaiuri, supă clară, soluții de rehidratare orală. În toxiinfecțiile bacteriene, medicul poate prescrie antibiotice sau antiparazitare, dar nu se recomandă automedicația.

Pentru prevenirea acestor afecțiuni: spală-te pe mâini înainte de masă și după folosirea toaletei; evită alimentele insuficient preparate termic; nu consuma produse cu termen expirat sau miros suspect; spală bine fructele și legumele; păstrează alimentele la frigider și nu refolosi mâncarea lăsată la temperatura camerei.

Consultul medical este necesar dacă simptomele persistă mai mult de trei zile, dacă apare sânge în scaun sau vărsături, febra este mare ori semnele de deshidratare sunt evidente (gură uscată, amețeală, scăderea diurezei).