Mulți oameni nu au cunoștință de gura de tranşee, o afecțiune bacteriană care se manifestă prin inflamaţie, sângerare a gingiilor şi halitoză acută, adică miros urât al gurii. Specialiștii afirmă că acest diagnostic mai este cunoscut şi sub numele de gingivită ulcerativă acută necrozantă (ANUG). Din fericire, nu este o boală foarte des întâlnită în zilele noastre.

Nu știți care sunt originea, simptomele şi tratamentul gurii de tranşee? De cele mai multe ori, gingivita ulcerativă necrotizantă acută se manifestă ca o infecţie dureroasă în care gingiile sângerează din cauza necrozei papilelor şi atacului general asupra sănătăţii bucale. Potrivit dr. Paula Gherman, boala este asociată chiar cu SIDA, din cauza imunodeficienţei dobândite, care cauzează afecţiuni orale la majoritatea pacienţilor. „Persoanele care suferă de gingivită ulcerativă necrotizantă acută trebuie să ştie că aceasta este o formă dureroasă de inflamaţie a gingiilor şi că speciile bacteriene Bacillus fusiformis şi Borrelia Vincentii sunt asociate cu leziunile prezente în cadrul bolii, deşi acestea nu sunt singurele. Studiile ştiinţifice arată că există patru zone în regiunea afectată. Prima dintre acestea este zona bacteriană, ce prezintă o masă mare de bacterii cu morfologii şi caracteristici distincte. La început, acestea nu sunt neapărat dăunătoare, dar proliferarea lor excesivă cauzează boala. Apoi, există zona bogată în neutrofile, cele mai abundente leucocite din sânge şi primele care ajung la focarele infecţioase. Ele fac parte din puroi şi sunt prezente, în acest caz, în zona bacteriană. O altă zonă necrotică este situată în locul în care apare moartea celulară. Spirochetele, bacterii cu o formă alungită, elicoidală, domină această zonă. Infiltrarea spirochetală are loc în ultimul strat, în care nu există alte tipuri de bacterii”, a explicat medicul.

Partea proastă este că infecţia apare brusc, cu durere şi sângerare a gingiilor, plus salivaţie excesivă. Unele dintre cele mai frecvente semne clinice sunt următoarele: respiraţie urât mirositoare, ulcere de tip crater între dinţi, febră, gust neplăcut în gură etc. Totodată, pacientul va avea dificultăţi în desfăşurarea unor activităţi comune, cum ar fi vorbitul, mâncatul şi înghiţitul din cauza acestor simptome.

În acelaşi timp, ganglionii limfatici de la nivelul gâtului se umflă ca răspuns la infecţie (limfadenopatie). Având în vedere dificultatea de a mânca şi de a trăi normal, alte complicaţii frecvente sunt pierderea în greutate, deshidratarea şi pierderea dinţilor. De asemenea, este posibil ca bacteriile să se infiltreze în sânge dacă o persoană cu această afecţiune ignoră simptomele, ceea ce duce la bacteremie. Din păcate, răspândirea infecţiei poate fi devastatoare, deoarece afectează mai multe organe, şi, în plus, poate apărea şocul septic, doar că acest lucru se întâmplă atunci când corpul reacţionează excesiv şi tensiunea arterială scade.