Specialiștii susțin că, deşi fiecare minte este o lume, există tendinţa de a crede că gusturile muzicale vă pot defini ca oameni. De exemplu, unele genuri par să se potrivească mai mult cu anumite moduri de a fi. Acest lucru este sugerat de diverse studii care au analizat relaţia dintre modul de a gândi şi de a acţiona al fiecărui individ şi ceea ce ascultă. Astfel, în funcţie de stilul pe care îl alegeți (rock, pop, alternativ, electronic), personalitatea voastră poate fi într-un fel sau altul: conservatoare, rebelă, activă etc. Cu toate acestea, este o greşeală să judecați pe cineva numai pe baza acestui factor. Corelând melodiile pe care le ascultă unii oameni cu personalitatea, s-ar putea genera clişee şi inexactităţi. Desigur, omul a transformat muzica într-un limbaj și, cu toate că genurile s-au diversificat, ea nu a încetat să fie folosită pentru tot felul de situaţii: serbări şi petreceri, ritualuri religioase, evenimente sociale și nu numai. Astfel, de-a lungul istoriei umanităţii, muzica a devenit un factor de identitate culturală. În același timp, creierul colectează informaţiile oferite în melodii şi le converteşte sau le integrează ca parte a unei amintiri sau a unui sentiment.

De exemplu, este posibil ca, atunci când ascultați o anumită melodie, să vă amintiți o experienţă plăcută din trecut sau să evocați o persoană dragă. Apoi, când cântați sau ascultați o piesă muzicală, neuronii fac o serie de conexiuni unice. Prin urmare, se consideră că muzica produce beneficii în raport cu bolile neurologice. Muzica însoţeşte oamenii în fiecare moment al vieţii, atât în situaţiile fericite, cât şi în cele triste, deci legătura emoţională este incontestabilă. Se spune că oamenii care ascultă hip hop şi muzică electronică sunt, de obicei, distractivi, vioi şi hiperactivi. Despre rockeri, specialiștii cred că ascultătorilor le place să încalce regulile. În plus, sunt îndrăzneţi, deloc convenţionali şi caută să ofere un mesaj care să-i trezească pe cei din jur.