Într-o zi vă treziți că vă supără stomacul și nu știți ce să faceți. Ei, bine, în primul rând, ar trebui să vă gândiți din ce cauză ați început să aveți această problemă. Printre cauzele care duc la apariția acestor dureri de stomac se află stresul de zi cu zi, alimentația necorespunzătoare și alți factori, care au dus la probleme de digestie.

Evident, unele dintre acestea sunt suficient de grave și ne trimit la medic, unde aflăm că avem nevoie de investigații mai amănunțite pentru a putea fi diagnosticați.

Spre exemplu, există simptome grave precum hematemeza (vărsătura cu sânge) și/ sau melena (scaun moale, negru, urât mirositor) sau semne care nu ne pun în pericol viața, cum ar fi arsurile la nivelul epigastrului, balonarea, greața, vărsăturile etc.

Pentru a avea, însă, un diagnostic exact, trebuie să faceți o endoscopie digestivă superioară, numită și eso-gastro-duodenoscopie. Practic, aceasta reprezintă investigația ce permite vizualizarea directă a tubului digestiv superior: esofag, stomac și prima parte a duodenului.

Acest tip de procedură trebuie efectuată numai la indicația unui medic. El va ști, în funcție de simptomatologie, ce tip de investigație să indice pacientului.

„De obicei, pacientul este trimis să efectueze o endoscopie de către medicul de familie, de medicină internă, medicul chirurg sau chiar de ORL. Pacienții cu simptomatologie atipică a bolii de reflux gastroesofagian pot acuza simptome din sfera ORL”, a declarat dr. Raluca Caraivan, medic specialist Gastroenterologie.

Medicul a subliniat că pacientul nu necesită o pregătire specială. Tot ce are de făcut este să nu consume alimente și lichide cu câteva ore înainte de procedură. De obicei, se recomandă minim 4-5 ore, dar cel mai bine este ca pacientul să aibă stomacul complet gol de circa 12 ore.

„Atât lichidele, cât și resturile alimentare fac dificilă examinarea completă a întregii mucoase. Așadar, pacientul se prezintă în ziua procedurii nemâncat, nebăut, cu toate documentele medicale. Este primit în sala de endoscopie unde, după anamneză și monitorizarea funcțiilor vitale, se efectuează anestezia locală cu spray cu xilină. Ulterior se așează în decubit lateral stâng și este rugat să prindă între dinți o piesă bucală prin care ulterior va fi introdus endoscopul. Urmează apoi efectuarea endoscopiei, procedură ce durează în medie două minute. Investigația este neplăcută, dar nu este dureroasă. Este neplăcută pentru că involuntar pentru pacient apare reflexul de vărsătură. Pe tot parcursul investigației pacientul poate respira normal, însă poate resimți o ușoară distensie abdominală, deoarece în timpul intervenției se introduce puțin aer”, a explicat specialistul.