Vă bate inima repede, repede şi nu ştiţi care este cauza? Medicii spun că dacă vă aflați într-o astfel de situație, înseamnă cu suferiți de tahicardie. În general, inima unei persoane aflate în repaus bate de 60 - 100 de ori pe minut, dar atunci când un individ are tahicardie, inima bate mult mai repede. În astfel de cazuri, pompează sânge mai puțin eficient, iar fluxul de sânge din corp este redus. Deoarece inima bate mai repede, musculatura inimii sau miocardul are nevoie de mai mult oxigen.

Inima este formată din patru camere: două atrii și două ventricule. Nodulul sinusal produce impulsuri electrice care declanșează bătăile inimii. Practic, impulsurile electrice părăsesc nodulul sinusal și trec prin atrii, producând, astfel, contracția musculară care împinge sângele în ventricule. Potrivit dr. Violeta Dumitrescu, impulsurile electrice circulă până la nodulul atrioventricular (AV), care încetinește semnalele electrice și apoi le trimite către ventriculi. În momentul în care mușchii ventriculari primesc semnalele electrice, se contractă, pompând sânge, fie către plămâni, fie către restul corpului. Atunci când există o problemă cu semnalele electrice care au ca rezultat bătăi cardiace mai rapide decât este normal, apare tahicardia.

Specialistul a precizat că, în majoritatea cazurilor, tahicardia se dezvoltă ca urmare a altor probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea arterială, cardiomiopatia (inima mărită), boala valvei cardiace sau boala coronariană.

Foarte des se întâmplă ca tahicardia să rezulte în urma unui atac de cord sau după o intervenție chirurgicală la inimă, țesutul cicatrizat putând duce la apariția acestei probleme. Desigur, mai trebuie luat în calcul și faptul că riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, dar și dacă în familie există un istoric de tahicardie. În alte cazuri, factorii de risc pot include unele medicamente, dezechilibre electrolitice, excesul de cofeină sau alcool, consumul de droguri etc.

Medicul a mai spus că și emoțiile puternice sau stresul mental sunt cunoscute ca având un rol semnificativ în apariția aritmiilor severe și chiar fatale. Practic, legătura dintre emoțiile intense, stresul emoțional și riscul de aritmii și moarte subită este una studiată și confirmată de cercetări. Pe scurt, stresul poate avea efecte adverse asupra sănătății cardiovasculare. Totodată, stresul psiho-social afectează în mod negativ activitatea întregului organism, crescând riscul de aritmii ce pot avea urmări grave.

În același timp, stresul cronic și anxietatea duc la creșterea ritmului cardiac, creșterea tensiunii, eliberarea de catecolamine (hormoni de stres), crește cererea de oxigen din corp, apare riscul de tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară și atrială, și apar spasme ale vaselor de sânge ce pot duce la afectarea fluxului de sânge la inimă.

Mai există o categorie de persoane predispuse la tahicardie, iar acestea sunt cele care abuzează de băuturile pe bază de cofeină. Studiile arată că relația dintre cofeină și aritmii nu este una de tip cauză-efect, dar poate favoriza apariția bătăilor cardiace neregulate, când vorbim de doze crescute, și în funcție de nivelul de toleranță la cofeină al fiecărei persoane. Totuși, nu există dovezi științifice că băuturile cu cofeină provoacă aritmii cardiace la cei cu o inimă sănătoasă.