Ecografia sau ultrasonografia este o metodă imagistică ce foloseşte undele sonore cu frecvenţă înaltă pentru a produce imagini ale anumitor organe.

Medicii spun că, în cazul unei suspiciuni de boală, ecografia poate fi de folos, deoarece nu este dureroasă, se poate repeta fără riscuri, ori de câte ori este nevoie şi nu foloseşte radiaţii. Altfel spus, ultrasunetele nu sunt nimic altceva decât nişte vibraţii mecanice cu frecvenţa de peste 20.000 Hz, ceea ce le face imperceptibile auzului uman. Ele nu dăunează sub nicio formă organelor care le captează, iar viteza de propagare a undelor este influenţată direct de densitatea organului pe care transductorul (sonda care emite ultrasunetele) îl traversează. Apoi, cu ajutorul unui program pe calculator, aceste informaţii sunt transformate în imagini alb-negru, pe care ulterior medicul le interpretează.

Imaginile ecografice se obţin în timp real, fiind uşor de vizualizat şi de analizat structura, mişcarea, dar şi posibilele disfuncţii ale următoarelor părţi ale corpului uman: glanda tiroidă şi glandele paratiroide; vasele mari); ganglionii limfatici; inimă; glandele mamare; organele abdominale (ficat, vezică biliară, splină, pancreas, rinichi, vezică urinară); organele pelviene (uter, ovare, prostată); testicule; sarcină şi eventualele probleme ce pot interveni.

Pentru că nu are contraindicaţii, ultrasonografia este destinată în special femeilor însărcinate. Metoda permite evaluarea sarcinii şi monitorizarea dezvoltării intrauterine a fătului, determină cu acurateţe maximă dimensiunea sacului gestaţional, placenta, lungimea embrionului, mişcările acestuia, dar şi primele bătăi ale inimii.