Puțini sunt conștienți de faptul că boala Alzheimer nu își are începuturile în creier, așa cum s-ar crede în mod obișnuit, ci în alte zone ale corpului, în special în intestin și ficat. Dr. Ionica Ciortan subliniază că primele semne ale acestei afecțiuni pot apărea de fapt în urma unei alimentații moderne, procesate și bogate în zaharuri și carbohidrați rafinați, care suprasolicită metabolismul pe termen lung. Această alimentație dezechilibrată poate afecta nu doar ficatul, ci și întregul sistem digestiv, creând un teren propice pentru instalarea unor probleme mai grave de sănătate.

Atunci când organismul este expus constant unui nivel ridicat de glucoză, apar modificări importante în metabolism. Rezistența la insulină devine un mecanism tăcut, dar periculos, care declanșează o inflamație cronică sistemică. Inflamația, pe termen lung, afectează serios neuronii și legăturile dintre aceștia, iar acest lucru duce la deteriorarea treptată a funcțiilor cognitive, începând cu pierderea memoriei și continuând cu dificultăți în procesarea informațiilor.


Practic, așa cum diabetul de tip 2 afectează utilizarea glucozei de către organism, în cazul Alzheimerului creierul nu mai poate utiliza eficient glucoza pentru a produce energia necesară proceselor cognitive. Acest lucru se traduce prin pierderea treptată a capacității de a învăța, a memora informații și a face conexiuni între idei, iar în stadiile avansate ale bolii, aceasta poate duce la demență severă. Vestea bună este că există soluții. Potrivit dr. Ionica Ciortan, creierul poate fi protejat și chiar regenerat, iar riscurile pot fi semnificativ reduse prin adoptarea unor schimbări în stilul de viață. Astfel, un regim alimentar antiinflamator, care include alimente bogate în nutrienți și antioxidanți, este esențial pentru reducerea inflamației din organism și protejarea creierului. De asemenea, limitarea consumului de zahăr și carbohidrați rafinați poate preveni rezistența la insulină și poate reduce inflamația cronică. Mișcarea fizică regulată joacă, de asemenea, un rol crucial în sănătatea creierului, deoarece exercițiile ajută la menținerea unui flux sanguin adecvat și stimulează procesele cognitive. Somnul de calitate este la fel de important, deoarece odihna suficientă permite creierului să își refacă și să își consolideze conexiunile neuronale. În plus, gestionarea stresului, prin tehnici de relaxare, poate reduce nivelurile de cortizol, hormonul stresului, care, în exces, poate accelera procesul de îmbătrânire cognitivă. Medicul atrage, însă, atenția asupra faptului că pierderea memoriei nu se întâmplă brusc. În realitate, acest proces se produce treptat, pe măsură ce ignorăm dezechilibrele metabolice din corp.