Răsfăţul dulce pare să nu lipsească din meniul zilnic al copiilor, iar alimentaţia de tip fast-food şi sedentarismul fac deja parte din stilul de viaţă al multora dintre ei. Din păcate, efectele negative nu întârzie să apară, iar apariţia stratului de grăsime abdominală este primul semnal care ar trebui să-i alarmeze pe părinţi.
„Gras şi frumos” nu înseamnă şi „sănătos”, iar majoritatea părinţilor nu realizează la ce pericole este expus un copil supraponderal.
Obezitatea duce la boli cronice grave, putând să provoace chiar decesul prematur.

Copilărie răpită

Potrivit dr. Cristina Maria Mihai, medic primar pediatrie şi şef al Secţiei de Pediatrie al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, obezitatea infantilă este în creştere.

„În jurul vârstei de 9-10 ani, copiii obezi dezvoltă sindromul metabolic întocmai ca adulţii. Sindromul metabolic se manifestă prin obezitate, creşterea rezistenţei la insulină, precum şi prin înregistrarea unor valori mari ale colesterolului, trigliceridelor şi glicemiei”, declară medicul.

De asemenea, obezitatea infantilă este un principal factor de risc pentru pancreatită.

„Boli pe care le studiam în facultate ca fiind specifice adulţilor sunt întâlnite acum şi la copii. Aceştia suferă de bolile specifice vârstei maturităţii şi vor ajunge să trăiască mai puţin decât părinţii lor. Situaţia este extrem de tristă şi îngrijorătoare. Practic, ei pornesc în viaţă cu o boală de adulţi”, precizează dr. Cristina Mihai.

Medicul trage un semnal de alarmă în privinţa înmulţirii ca-zurilor de diabet de tip doi în rândul copiilor.

„Această afecţiune este ca o «încununare» a ceea ce se întâmplă. Anul trecut, am înregistrat trei cazuri de diabet de tip doi la copii, ceea ce este foarte grav. În acelaşi timp, diabetul de tip unu este în creştere”, declară pediatrul.
Medicul sugerează adoptarea unor măsuri guvernamentale, în sensul în care trebuie reglementat clar ce ar trebui să mănânce copiii şi stabilit un număr de controale care ar trebui efectuate periodic la medicul de familie.

Părinţii, principalii responsabili

Obiceiurile alimentare se formează din copilărie, iar părinţii au responsabilitatea de a-i învăţa pe copii să mănânce sănătos, atât prin oferirea unei educaţii în acest sens, cât şi prin propriul exemplu.

„Părinţii ar trebui să ofere copilului dulciuri nu mai mult de o dată pe săptămână şi să evite produsele de tip fast-food. Copiii trebuie să mănânce mâncare gătită acasă”, recomandă dr. Cristina Mihai.

De asemenea, părinţii nu ar trebui să îi lase pe copii să consume sucuri, inclusiv în variantă naturală. O mare parte din aceste băuturi naturale sunt pline de zahăr, arome artificiale şi conservanţi. Este mai sănătos să-i oferiţi copilului fructe şi legume proaspete, deoarece acestea conţin, pe lângă vitamine, şi multe fibre, care nu se găsesc în sucuri, oricât de naturale ar fi.
Potrivit medicului pediatru, „sunt necesare eforturi foarte mari pentru ca un copil obez să ajungă la o greutate corporală normală” şi această afecţiune îi poate crea dificultăţi toată viaţa.

„Ar trebui ca la cabinetele medicilor de familie şi la cele de medicină şcolară să se realizeze controale anuale şi să se urmărească graficele de creştere pentru fiecare copil. Părinţii care au un copil supraponderal sau care suferă de obezitate trebuie să se prezinte cu el la un control medical cel puţin o dată la şase luni”, recomandă dr. Cristina Mihai.