De foarte multe ori, se întâmplă să pierdem masă osoasă. Atenţie, însă! Nu vă speriaţi! Acest lucru nu este valabil atunci când suntem tineri, ci abia când ajungem la maturitate, respectiv vârsta a doua şi a treia.

Pierderea masei osoase (osteomalacia) se caracterizează prin pierderea densităţii osoase, din cauza insuficienţei de calciu şi fosfor sau a resorbţiei hiperactive de calciu din oase.

În general, simptomele includ dureri, fragilitate osoasă şi mai ales slăbiciune musculară.

Potrivit dr. Liliana Pop, cauza cea mai frecventă o reprezintă deficitul de vitamina D, pe care ni-l putem lua cu toţii din mâncare, diferite suplimente sau soare. Deşi osteomalacia este o afecţiune mai rar întâlnită decât osteoporoza în rândul adulţilor, cele două afecţiuni pot coexista.

Practic, cele două afecţiuni au caracteristici diferite, astfel osteoporoza este caracterizată prin „oase poroase”, în timp ce osteomalacia reprezintă mineralizarea deficitară a sistemului osos, fiind boala oaselor moi. Mai grav, în cazul copiilor, acest fenomen poate duce chiar la rahitism.

Ca urmare, încercaţi să îi aduceţi organismului cât mai multă vitamina D, întrucât aceasta joacă un rol extrem de important în dezvoltarea şi menţinerea sănătăţii oaselor, facilitând absorbţia calciului şi a altor minerale în tractul gastrointestinal.

De-a lungul timpului, specialiştii au arătat că persoanele cu deficienţe în vitamina D au o densitate osoasă scăzută şi prezintă un risc crescut de fracturi pe măsură ce înaintează în vârstă.

Mare grijă la vitamina D!

Cel mai frecvent, osteomalacia este asociată intervalului de vârstă 50-80 de ani, unde apare intoleranţa la lactoză şi expunerea insuficientă la soare. Desigur, predispoziţia la demineralizarea osoasă creşte în cazul persoanelor care au un aport insuficient de vitamina D în dietă.

De precizat că deficienţa vitaminei D asociată cu osteomalacia poate avea o serie de cauze.

„În primul rând, trebuie să ne referim la dieta dezechilibrată, respectiv consumul insuficient de alimente bogate în vitamina D şi produse fortificate cu acest nutrient, cum ar fi uleiul de peşte, somonul, laptele, ouăle etc. Apoi, expunerea insuficientă la soare duce la apariţia problemelor. Spre exemplu, nivelul vitaminei D scade în perioada de iarnă cu aproximativ 30%, ceea ce duce la o demineralizare osoasă mai accentuată în această perioadă.

De asemenea, trebuie luată în calcul metabolizarea anormală a vitaminei D. De ce? Pentru că osteomalacia poate fi indusă de urmarea anumitor tratamente medicamentoase care perturbă activitatea nutrientului în organism, precum şi de anumite afecţiuni cu acelaşi efect asupra metabolizării vitaminei D (insuficienţa renală, ciroza biliară primară și nu numai). În același timp, trebuie luate în calcul intervenţiile chirurgicale, care împiedică absorbţia normală a vitaminei D în tractul digestiv, care, ulterior, pot conduce la demineralizarea osoasă”, a explicat medicul.

Pe lista vinovaţilor de apariţia acestei afecţiuni se află şi boala celiacă, în timp aceasta ducând la lezarea membranei intestinului subţire, care, mai departe, împiedică absorbţia vitaminei D şi a altor nutrienţi esenţiali pentru sănătatea osoasă.

Desigur, boala mai poate apărea din cauza multor altor probleme de sănătate. Ce trebuie să ştiţi este că osteomalacia îi dă pacientului un mers specific, legănat.