Problemele grave ca mortalitatea maternă şi infantilă, sarcinile nesu-pravegheate şi sarcinile în rândul adolescentelor, ar putea fi prevenite cu ajutorul moaşelor, spun specialiştii. Rolul lor este să asiste sarcina aflată în parametri normali, să urmărească şi să asiste naşterea naturală, să îngrijească mama şi nou-născutul cel puţin 28 de zile după naştere, să recunoască eventualele complicaţii medicale şi să ajute la prevenirea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii situează profesia de moaşă în rândul celor mai importanţi factori pentru îngrijirea femeii de vârstă fertilă, aflată într-o stare bună de sănătate.

„În România există, în acest moment, 1.000 de moaşe licenţiate, dar care nu pot fi integrate în sistemul de îngrijiri din cauza legislaţiei lacunare. Deşi în ţările Uniunii Europene asistenţa oferită de moaşă este o prac-tică firească, în România încă nu există norme de practică, ghiduri şi protocoale profesionale care să reglementeze clar această profesie, prin armo-nizarea cu legislaţia europeană”, a declarat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii.

Un prim pas în acest sens a fost aprobarea de către Ministerul Sănătăţii a unui Ordin de Ministru prin care se înfiinţează un Grup de lucru, privind implicarea moaşei în scăderea ratei mortalităţii materno-infantile. Grupul de lucru este format din 17 medici, moaşe şi alţi specialişti şi are ca primă ţintă elaborarea de ghiduri, norme şi protocoale unice pentru toţi specialiştii (obstetricieni, moaşe, medici de familie etc.), implicaţi în asigurarea îngrijirilor medicale, începând cu supravegherea sarcinii şi terminând cu monitorizarea lăuzei şi a nou-născutului.

O altă ţintă a Grupului de lucru va fi alinierea la directivele europene a normelor de practică pentru profesia de moaşă, precum şi dezvoltarea unui cadru legislativ pentru asistenţă primară, privind integrarea moaşelor în cabinetele de medicină de familie.