Respirația dificilă la copilul mic, cunoscută medical sub numele de dispnee, este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat niciodată. Indiferent dacă apare brusc sau se instalează treptat, poate ascunde afecțiuni grave precum boli pulmonare, cardiace, metabolice, infecțioase sau chiar reacții alergice severe. În unele cazuri, o simplă dificultate de respirație poate fi începutul unui episod critic care pune viața copilului în pericol. Potrivit specialiştilor, printre cauzele frecvente se numără alergiile, astmul bronșic, pneumoniile, cardiopatiile congenitale sau anemia. De exemplu, în astmul bronșic, copilul poate avea episoade de respirație greoaie însoțite de tuse și șuierături în piept, mai ales noaptea. În bolile cardiace, dificultatea de respirație apare adesea după efort, chiar și după o masă, și poate fi asociată cu oboseală, puls rapid și cianoză, acea culoare albăstruie a buzelor sau pielii, semn că oxigenul nu mai ajunge eficient la țesuturi.

Uneori, respirația dificilă poate fi legată de infecții, cum ar fi pneumonia, care vine cu febră, frisoane, tuse și stare generală proastă. În cazuri severe, copilul poate avea respirație accelerată, folosirea mușchilor pieptului pentru a respira și agitație. Chiar și afecțiuni mai puțin suspectate, cum ar fi hepatita, boala Kawasaki sau lupusul, pot duce la apariția dispneei. Tocmai de aceea, este important ca părinții să observe cu atenție orice semn care le pare neobișnuit: oboseală excesivă, dificultăți la hrănire, tuse persistentă, paloare, somn agitat sau plâns inexplicabil. De precizat că respirația dificilă nu este un simplu simptom, dar poate fi un semn că organismul copilului nu primește oxigenul necesar pentru a funcționa.