Pentru doamnele şi domnişoarele care nu ştiu, polipii uterini sunt nişte excrescenţe ale peretelui interior al uterului, care se extind în cavitatea uterină. Din nefericire, creşterea excesivă a celulelor din mucoasa uterului (endometru) duce la formarea polipilor uterini, cunoscuţi şi sub numele de polipi endometriali. Aceşti polipi sunt de obicei necanceroşi (benigni), deşi unii pot fi canceroşi sau se pot transforma în cele din urmă în cancer (polipi precanceroşi).

Potrivit dr. Carmelina Ofelia Constandin, de la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Euromaterna”, polipii uterini au dimensiuni de la câţiva milimetri - nu mai mari decât seminţele de susan - până la câţiva centimetri - dimensiunea mingii de golf sau mai mari. Ei sunt ataşaţi de peretele uterin printr-o bază de implantare mare sau printr-un pedicul subţire.

„Polipii pot fi singulari şi multipli. De obicei, aceştia rămân la nivelul uterului, dar ocazional, ei pot aluneca prin colul uterin în vagin. Polipii uterini apar cel mai frecvent la femeile aflate la menopauză, dar se pot manifesta şi la femeile de vârsta fertilă, fiind un impediment în obţinerea unei sarcini. Semnele şi simptomele polipilor uterini includ: sângerare menstruală abundentă; sângerări în afara menstruaţiei; sângerări vaginale după menopauză, infertilitate. De foarte multe ori, polipii uterini pot fi silenţiosi şi sunt descoperiţi la un control de rutină sau în momentul în care pacienta nu obţine o sarcină după mai multe luni de încercări şi se prezintă pentru investigaţii suplimentare”, a declarat medicul.

În ceea ce priveşte cauzele, hormonii sexuali par să joace un rol important. Polipii uterini sunt sensibili la estrogen, astfel încât obezitatea şi dereglările menstruale ce duc la creşterea de estrogen circulant pot provoca apariţia şi creşterea polipilor endometriali.

Factorii de risc pentru dezvoltarea polipilor uterini includ: menopauza, hipertensiunea arterială, obezitatea şi terapia cu tamoxifen.

Una dintre cele mai mari complicaţii ale polipilor uterini este infertilitatea, întrucât polipul acţionează ca un dispozitiv intrauterin (sterilet) şi împiedică implantarea unei sarcini. De asemenea, a explicat specialistul, un polip intrauterin neglijat, deşi benign iniţial, se poate modifica în timp, ducând la apariţia unei leziuni precanceroase şi în cele din urmă, la cancer endometrial. Alte complicaţii sunt: suprainfectarea, durerea pelvină, anemia consecutivă sângerărilor abudente, neregulate etc.

Cea mai sensibilă metodă de diagnostic este ecografia transvaginală. Aceasta examinează uterul şi cavitatea endometrială, astfel încât orice imagine suspectă, caracteristică pentru un polip, va ridica suspiciunea pentru acest diagnostic şi necesită reexaminare în ziua 2-3 a ciclului menstrual, atunci când endometrul este descuamat şi polipul poate fi evidenţiat mult mai uşor.