Miopia este o afecţiune care se referă la un viciu de refracţie care se manifestă prin probleme de vedere la distanţă. De cele mai multe ori, miopia apare în copilărie, în jurul vârstei de 7-8 ani, şi creşte până la

24-25 ani, motiv pentru care nu sunt recomandate operaţiile de corectare până la stabilizarea miopiei.

Potrivit dr. Eugenia Rusu, miopia se poate instala şi în alte situaţii. În general, persoanele care au de-a face cu o astfel de problemă suferă de miopie congenitală, cunoscută şi drept miopie infantilă, care apare încă de la naştere şi poate trece până la vârsta de zece ani. Apoi, există miopia şcolară, aceasta făcându-şi apariţia ca urmare a concentrării elevilor asupra studiului şi temelor pe care le au de făcut zi de zi. „Desigur, putem vorbi şi despre miopia adultă, care apare între 20 şi 40 de ani (miopie timpurie) sau după vârsta de 40 de ani (miopie târzie). Problema este că netratarea sa accelerează, în cele mai multe cazuri, boala. Oamenii trebuie să ştie că există mai multe tipuri de miopie, pornind de la cele mai simple, la cele mai complicate, care pot duce la pierderea completă a vederii”, a explicat medicul.

Pacienţii pot fi diagnosticaţi cu mai multe tipuri de miopie. Prima este miopia simplă, care constă într-o dioptrie mai mică de 4. După aceea, trebuie menţionată miopia degenerativă. Din păcate, aceasta avansează progresiv, pe măsură ce ochiul se deformează şi poate duce la orbire. În acelaşi timp, mai există pseudomiopia, atunci când vederea devine înceţoşată, ca urmare a unui spasm al muşchilor oculari. Partea bună este că dispare după câteva minute de acomodare.

Miopia indusă, în schimb, apare ca urmare a expunerii la anumite medicamente, un nivel crescut al zahărului din sânge şi nu numai. Acest tip de miopie este temporar.

Care sunt cauzele miopiei? Specialiştii sunt de părere că, în cele mai multe cazuri, miopia este genetică, între 60 şi 90% dintre părinţii miopi având un copil cu miopie. Medical, miopia apare atunci când globul ocular este prea lung, raportat la puterea corneei şi dimensiunea cristalinului. Acest lucru face ca razele de soare să se formeze în faţa retinei şi nu direct pe suprafaţa acesteia.

În acelaşi timp, unii oameni de ştiinţă leagă apariţia miopiei şi de timpul petrecut în interior. Dacă în cazul generaţiei bunicilor noştri miopia apărea în cazuri foarte rare, astăzi, comunităţile urbane care petrec majoritatea timpului înăuntru au un risc mai mare de a dezvolta miopie. În ceea ce priveşte factorii de risc, există un risc mai mare de miopie în cazul persoanelor cu origini asiatice, dar şi în cazul femeilor. În cazul lor, boala odată instalată va avansa mai repede decât în cazul bărbaţilor.

De asemenea, creşte riscul de miopie în cazul şcolarilor, dar şi al persoanelor care folosesc des microscopul sau calculatorul. Pentru a vedea mai bine, persoana cu miopie (încă nedetectată) va depune un efort suplimentar pentru a vedea la distanţă. Astfel, vor apărea:

dureri de cap, dureri şi usturimi ale ochilor, senzaţie de oboseală

în cazul copiilor, probleme de vedere la tablă etc.