Numai anul trecut, medicii de pe secţia Nefrologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa au consultat aproximativ

2.000 de persoane care suferă de diferite afecţiuni ale rinichiului. Dintre acestea, unele fac, săptămânal, câte trei şedinţe de dializă, a câte patru ore, iar altele au fost transplantate. Mai mult decât atât, 150 de pacienţi ar trebui să fie transplantaţi, doar că, din păcate, nu se prea găsesc donatori.

În prezent, în judeţul Constanţa există 80 de persoane care au avut norocul să primească, în timp util, un rinichi de la un donator. Din nefericire, foarte mulţi sunt pe lista de aşteptare pentru a beneficia şi ei de acest „dar”, numai că nu există donatori: nici vii, nici morţi.

„Sper ca lucrurile să se schimbe, să căpătăm încredere unii în ceilalţi şi să schimbăm ceva. Spre exemplu, o ţară precum Croaţia are o rată a transplantului de zece ori mai mare decât a noastră, deci este clar că se poate. Avem pacienţi care aşteaptă de ani şi ani de zile. La un moment dat, o pacientă a fost sunată şi i-a fost frică de intervenţie şi de atunci tot aşteaptă a doua şansă. Ca urmare, ideal este să existe un donator viu, înrudit, dar cine nu are, aşteaptă pe această listă”, a declarat şeful secţiei Nefrologie din cadrul SCJU, dr. Liliana Tuţă.

Specialistul a precizat că donatorii nu trebuie să se sperie, dacă aleg să fac acest bine unui alt seamăn, întrucât, de foarte multe ori, un donator viu trăieşte chiar mai mult decât un om care are ambii rinichi, desigur, cu condiţia ca rinichiul să fie bun şi starea lui de sănătate să fie bună, adică să nu fie diabetic, hipertensiv.

„Un om care a donat un rinichi are mult mai multă grijă de el, respectă regimul hiposodat recomandat, nu face excese de proteine, alcool, tutun. Aşa că, de foarte multe ori, speranţa de viaţă a unei persoane care a donat un rinichi este cel puţin egală sau chiar mai bună ca cei care au doi rinichi”, a completat medicul.

XXX

Aşa cum era de aşteptat, şi la Constanţa sunt copii bolnavi de rinichi, dar, din păcate pentru ei, nu avem o secţie specială, pediatrică. Atunci când sunt diagnosticaţi, aceştia sunt trataţi la Spitalul Judeţean, dar, dacă situaţia se complică, sunt trimişi la Bucureşti.

Mai grav este că, numai în 2018, 107 pacienţi noi au intrat în programul de dializă. Şeful secţiei de Dializă, dr. Bogdan Câmpineanu, a precizat că au pe secţie persoane care fac dializă de 18 ani, iar aceasta este dovada că terapia de subsituţie îi ajută enorm.

„Este clar că nu se poate vorbi despre o viaţă normală în cazul lor, pentru că aceasta este grevată de restricţii, dar este o şansă de a fi alături de cei dragi, de familie”, a subliniat dr. Câmpineanu.

Tocmai de aceea, specialiştii atrag atenţia, încă o dată, asupra importanţei supravegherii stării de sănătate, prin prezentarea periodică la medicul de familie şi prin realizarea de analize medicale banale. Simptomele care semnalează dezvoltarea bolilor renale sunt banale şi deseori ignorate de bolnavi. Aici ne referim la simptome precum cefalee, vertijuri, edeme ale extremităţilor. Abia mai târziu, când boala avansează, apar senzaţia de greaţă, vărsături, hipertensiunea arterială.