Schimbările de-a lungul ultimelor decenii în alegerea stilului de viaţă şi alimentaţiei au dus la creşterea incidenţei obezităţii la nivel mondial, atât în rândul adulţilor, cât şi în rândul copiilor, precum şi a numeroaselor complicaţii legate de obezitate.

Obezitatea este caracterizată prin creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului adipos, raportată la vârstă şi înălţime. Aceasta reprezintă un factor de risc major pentru apariţia anumitor boli cronice printre care şi a diabetului zaharat de tip 2, pe care, nu de mult, îl întâlneam doar la adulţi. Cauzele dezvoltării diabetului la copil sunt reprezentate de un indice de masă corporală (calculat în funcţie de greutate şi înălţime) crescut, peste percentila 85%, existent altor cazuri de diabet zaharat şi/sau obezitate în familie, sau prezenţa diabetului gestaţional la mamă.

În diabetul zaharat de tip 2, insulina nu acţionează corespunzător pentru a menţine constantă valoarea glicemiei, mecanism numit insulinorezistenţă. Prezenţa semnelor de insulinorezistenţă precum obezitatea abdominală, acanthosis nigricans (zone de piele mai închisă la culoare situate la nivelul gâtului, axilei, coatelor, genunchilor), hipertensiunea arterială, dislipidemia, chisturile ovariene, cresc riscul ca un copilsă dezvolte diabet zaharat de tip 2, mai ales la vârsta de peste 10 ani, când începe procesul de pubertate.

Rolul echilibrului alimentar

Tot mai multe alimente nesănătoase sunt preferate de copii. Acestea sunt uşor de consumat în cantitate mare, sunt bogate în grăsimi şi zahăr, au miros şi gust plăcut şi sunt promovate prin anun-ţuri publicitare cât mai atractive: alimente de tip fast food, cartofii prăjiţi, cerealele, dulciurile, sucurile acidulate, dar şi cele „naturale şi bogate în vitamine” etc.

Alături de alimentaţia nesănătoasă mai sunt implicaţi şi alţi factori care pot duce la obezitate, cum ar fi nerespectarea orelor de masă şi a numărului de trei mese principale - mulţi copii sar peste micul dejun. Apoi, înlocuirea activităţii fizice cu jocurile pe calculator, folosirea excesivă a telefonului sau tabletei, care presupun un consum foarte mic de energie. Televizorul favorizează alimentaţia compulsivă: copiii mănâncă, fără să-şi dea seama, cantităţi mari de alimente, în timp ce se uită la desene animate sau la emisiunea preferată.

Orele de somn foarte târzii - hormonul de creştere este secretat în timpul somnului nocturn şi intervine în procesul de eliminare a excesului de masă corporală grasă. Părinţii excesiv de protectori - mama îi oferă copilului „ceva dulce” drept recompensă sau consolare.

Deprinderile sănătoase se formează în familie, aşa că, părinţii sunt principalii responsabili de obiceiurile alimentare şi de viaţă ale copiilor lor şi, implicit, de sănătatea lor de mai târziu.

Ceea ce ar trebui să se înţeleagă este faptul că şi în alimentaţie, ca în orice alt aspect legat de creşterea copilului, trebuie menţinut un echilibru.

Personalul medical trebuie avizat să îndrume copilul către un specialist sau să efectueze teste screening la copiii cu risc de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, acest lucru determinând implicit un diagnostic precoce şi un tratament adecvat al bolii.

Cine prezintă risc crescut?

Copiii şi adolescenţii cu vârsta între 10 şi 16 ani, cu obezitate şi cel puţin doi dintre următorii factori: semne de insulino-rezistenţă (acanthosis nigricans, perimetrul abdominal crescut peste limita de sus a normalului, ovare polichistice), rude de gradul 1 diagnosticate cu diabet de tip 2, sedentarism, obiceiuri alimentare nesănătoase, consum crescut de dulciuri şi sucuri.

Dr. Cristina Maria Mihai, specialist diabet şi nutriţie pediatrică,şeful secţiei de pediatrie, SCJU