Osteoporoza este o boală care demineralizează osul, fragilizându-l, în acest fel deţinând un record absolut: este cea mai importantă cauză de fracturi la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, fiind vinovată de aproape 80% din totalul lor. Altfel spus, a declarat dr. Adriana Iordan, medic primar radiologie-imagistică medicală, osteoporoza reprezintă o afecţiune a sistemului osos, în care osul se rarefiază, devine „poros” şi mai fragil.

„În mod normal, ţesutul osos se reînnoieşte permanent, prin procese de resorbţie şi formare de os nou. Boala apare atunci când există un dezechilibru între cele două procese şi distrugerea ţesutului osos este mai mare decât formarea, ducând la scăderea densităţii minerale osoase. Această boală afectează cu predilecţie femeile aflate la menopauză. Exista însă şi alţi factori de risc: genetici, hormonali (afecţiuni tiroidiene, corticoterapia prelungită), alte afecţiuni (boli digestive inflamatorii, artrita reumatoidă), alimentaţie necorespunzătoare, consum excesiv de alcool, fumat, sedentarism etc”, a precizat specialistul.
Mai mult decât atât, trebuie să ştiţi că osteoporoza este o boală „tăcută”, care nu se manifestă clinic, iar de multe ori, examenele de laborator sau radiologice pot fi normale, dar prin creşterea fragilităţii oaselor, acestea se pot fractura uşor, în urma unor traumatisme minime.
Ca urmare, a explicat specialistul, boala se manifestă târziu, când apar fracturi de col femural sau vertebrale care duc la tasarea vertebrelor cu consecinţe importante asupra calităţii vieţii: dureri de spate, reducerea înalţimii şi cifoza sau „poziţia cocoşată”. De aceea, este foarte important ca diagnosticul de osteoporoză să fie pus cât mai devreme, pentru a putea preveni apariţia altor probleme.

Dr. Iordan a explicat că diagnosticul de osteoporoză se stabileşte prin măsurarea densităţii minerale osoase BMD (bone mineral density) şi raportarea valorilor obţinute la valorile normale. Metoda cea mai eficientă de diagnostic este osteodensitometria DEXA (dual energy X-ray absortiometry), care utilizează două fascicule de raze X, ceea ce permite diferenţierea densităţii osoase de a ţesuturilor moi din jur. În ceea ce priveşte iradierea, aceasta este nesemnificativă, comparabilă cu cea a mediului ambiant, cca 1/10 din doza absorbită la o radiografie pulmonară.
În plus, a mai spus medicul, metoda nu este dureroasă, nu necesită pregătire prealabilă şi nu prezintă niciun risc pentru pacient. Singura contraindicaţie este existenţa unei sarcini. De asemenea, examinarea trebuie făcută la cel puţin o săptămână de la efectuarea unei investigaţii cu bariu sau două zile de la o alta examinare cu contrast intravenos.

„Pentru efectuarea testului, pacientul este aşezat (culcat) confortabil pe masa de examinare, îmbrăcat, dar este necesară îndepărtarea oricărui obiect metalic (fermoare, capse, nasturi etc). Scanarea durează în jur de zece minute, fără a produce durere, zgomot sau orice alt disconfort. Se scanează uzual coloana lombară si articulaţiile şoldurilor, eventual şi antebraţul, acestea fiind zonele cu cel mai mare risc de fracturi osteoporotice. Apoi, prin DEXA se măsoară densitatea minerală osoasă (BMD), care se compară cu valoarea normală (valoarea medie la persoane sănătoase de 30 ani şi acelaşi sex), obţinându-se astfel scorul T, care este cel mai relevant indicator al prezenţei osteoporozei, şi, respectiv al riscului de fractură. Ulterior, se calculează şi scorul Z, prin raportarea la valorile normale pentru aceeaşi vârstă şi sex, care este utilizat pentru femei în premenopauză, bărbaţi sub 50 ani sau copii”, a completat specialistul.

Aşadar, tratamentul osteoporozei urmăreşte reducerea resorbţiei (distrucţiei) osoase. Este posibil ca la aceşti pacienţi să apară foarte rar ca efect advers, fine traiecte de fractură ale femurului, foarte discrete, dificil de evidenţiat, numite fracturi femurale atipice, care produc în timp dureri cronice.