Statisticile arată că tumorile cardiace sunt foarte rare, sub 0,1% şi asta pentru că inima este în totalitate un muşchi, deci un ţesut non-gras. Potrivit doctorulzilei.ro, toxinele din mediu pot modifica genele umane, ceea ce poate duce la creşterea ţesuturilor canceroase din organe. Aceste toxine sunt de obicei găsite în zone grase. Pe lângă acestea, celulele din inimă nu se divid. Deci, riscul de a avea celule defecte în inimă este foarte scăzut.

Aşadar, cele mai multe tumori de inimă nu provin de la acest organ, ci de la plămâni, esofag, ficat, stomac şi alte părţi ale corpului. Deşi majoritatea tumorilor care se dezvoltă pe muşchiul cardiac sunt benigne (nu sunt canceroase), există şi câteva tipuri de tumori canceroase care afectează inima. Teratom, limfom, rabdomiosarcom, angiosarcom, sunt doar câteva dintre tipurile de cancer la inimă, dar pe lângă ele mai există şi metastazele de la alte tipuri de cancer, care se pot extinde şi asupra ţesuturilor şi vaselor de sânge din inimă sau împrejurimi.

Majoritatea pacienţilor cu tumori cardiace nu au simptome până când tumora nu se măreşte. În majoritatea cazurilor, tumora este descoperită atunci când pacientul îşi face o electrocardiogramă din alte motive. Dacă tumora se întăreşte din cauza depozitelor de calciu, poate fi văzută prin radiografierea pieptului. Oricum, pacienţii care au o tumoră în atriul stâng pot experimenta diferite simptome din cauza blocării fluxului de sânge din valva mitrală. Deşi majoritatea pacienţilor nu au deloc simptome, atunci când circulaţia sângelui este blocată, aceştia se confruntă cu tuse seacă, scurtarea respiraţiei şi ameţeli. Inflamaţia poate cauza şi febră, iar pacientul poate avea dureri de articulaţii sau să nu se simtă bine.