Psihologii spun că, în timp ce părinţii se ceartă, copiii asistă la adevărate lecţii de rezolvare a conflictelor, pe care le adoptă ca model atunci când devin maturi şi sunt nevoiţi să gestioneze un conflict. În timpul conflictului părinţilor, copiii nu se mai simt în siguranţă. Într-un mediu conflictual, copilul se simte tensionat, înfricoşat şi lipsit de speranţă.

Îşi face griji cu privire la propria siguranţă, chiar dacă nu au existat violenţe reale sau ameninţări clare.
„Copiii îşi fac griji şi nu ştiu cum ar trebui să ţină partea într-un conflict.

Ei vor să mulţumească ambii părinţi, ceea ce este imposibil, creându-se astfel, o situaţie stresantă. Copiii cred, de multe ori, că ei sunt responsabili pentru cearta părinţilor. Asta simt mai ales dacă aud motivele certurilor, cum ar fi cele de natură şcolară sau financiară, care au legătură cu creşterea şi îngrijirea lor. Dacă un copil aude lucruri mai puţin bune despre unul dintre părinţi, care este criticat continuu, există riscul ca relaţia să devină nesemnificativă. Poate fi atât de nesemnificativă, încât, la un moment dat, copilul să manifeste opoziţie faţă de tot ce primeşte de la părintele criticat, refuzând chiar să îl respecte”, explică psihologul Veronica Ardelianu.

Specialistul îi îndeamnă pe părinţi să încerce să-şi protejeze copiii de interacţiuni ostile: ţipete, injurii şi critici dure, remarci batjocoritoare, ameninţări de vătămare şi intimidare.

„Să înveţe şi să practice o comunicare sănătoasă, care presupune manifestarea diferenţelor de opinii prin comunicarea ideilor şi sentimentelor, ascultare activă, negociere şi strategii de rezolvare a conflictelor. Toate acestea schimbă tonul şi creează un model sănătos de gestionare a conflictelor în cadrul familiei. Diferenţele de opinie sunt în regulă, iar cooperarea în discutarea acestora, manifestarea respectului faţă de partenerul de discuţie sunt experienţe valoroase pentru copil”, mai spune psihologul.