De pildă, pentru aceia care suferă din cauza vreunei afecţiuni a stomacului sau a tubului digestiv, medicii recomandă ca investigaţie endoscopia

Dincolo de termenii complicaţi, investigaţiile prin care putem avea un diagnostic clar al afecţiunilor stomacului şi colonului sunt absolut necesare atunci când simptomele nu contenesc şi trebuie înţelese de către fiecare pacient. Astfel, iată în ce situaţii avem nevoie de endoscopie, adică de investigaţie a stomacului, şi când avem nevoie de colonoscopie, metodă prin care putem afla dacă avem probleme la colon.  Cum ştim de ce investigaţie avem nevoie Nu de puţine ori se întâmplă să avem simptome de boală pe care să nu reuşim să le descifrăm singuri. De aceea, medicii vin să ne lămurească în această privinţă şi să ne îndrume către cea mai relevantă investigaţie. De pildă, pentru aceia care suferă din cauza vreunei afecţiuni a stomacului sau a tubului digestiv, medicii recomandă ca investigaţie endoscopia. „Endoscopia digestivă superioară (EDS) reprezintă o procedură ce permite vizualizarea mucoasei de la nivelul esofagului, stomacului şi primei porţiuni a intestinului subţire (duodenul). EDS este cea mai bună metodă de a depista inflamaţia, ulcerul, tumorile sau alte leziuni la nivelul tubului digestiv superior. De asemenea, prin intermediul EDS se pot efectua proceduri terapeutice atunci când este cazul. De exemplu, rezecţii de polipi gastrici, dilatări de stenoze esofagiene sau tratamentul hemoragiilor digestive superioare. Se pot preleva, totodată, şi biopsii de la nivelul tumorilor întâlnite la nivelul tubului digestiv superior. Endoscopul este un tub lung, subţire şi flexibil, care prezintă la un capăt o sursă de lumină şi o cameră video mică. Imaginile sunt proiectate pe un monitor unde sunt analizate de medic. Imaginile pot fi înregistrate, stocate şi printate”, explică dr. Eugen Dumitru, medic primar gastroenterolog în cadrul clinicii Gastromond din Constanţa. În ceea ce priveşte pregătirea pentru endoscopie, medicul susţine că pacientul nu are voie să mănânce sau să bea cu minimum 6 ore înaintea procedurii pentru că stomacul trebuie să fie gol. Trebuie informat medicul dacă pacientul are alergii, afecţiuni cardiace sau pulmonare, sau dacă este diabetic. Mai mult, medicaţia cu anticoagu-lante trebuie întreruptă cu câteva zile înaintea procedurii. Riscurile endoscopiei digestive superioare sunt minime dacă nu se fac proceduri terapeutice (rezecţie de polipi, tratamentul hemoragiilor). În general, complicaţiile endoscopiei digestive superioare diagnostice sunt rare. Per ansamblu, rata compli-caţiilor este sub 1 la 500 de cazuri. Complicaţiile posibile sunt reprezentate de: sângerare (0,15% din cazuri), perforaţie digestivă (sub 0,2% din cazuri) sau alte complicaţii secundare anesteziei/sedării profunde (senzaţie de greaţă, uscăciunea gurii, urticarie). Colonoscopia, necesară după 50 de ani În timp ce endoscopia este folosită ca mijloc de diagnosticare a problemelor de stomac, colonoscopia se efectuează în general pentru investigarea unor simptome precum: sângerarea la nivelul tractului intestinal, durerea abdominală, modificarea tranzitului intestinal (consti-paţie, diaree persistentă). „Colonoscopia este necesară a fi efectuată la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, care suferă de con-stipaţie, sau pentru orice persoană, indiferent de vârstă, care are un istoric de polipi colonici sau cancer colorectal în familie. Prin intermediul colonoscopiei se pot rezeca polipi colonici care pot evolua către cancer sau se pot preleva biopsii din tu-morile descoperite în timpul investigaţiei. Colonoscopul, ca şi endoscopul, reprezintă un tub lung şi flexi-bil, care prezintă la un capăt o sursă de lumină şi o cameră video mică. Pregătirea pentru colonoscopie începe de obicei în ziua precedentă explorării. Pregătirea presupune o perioadă de post alimentar care variază în funcţie de ora la care se va efectua explorarea; în medie perioada de post alimentar ar trebui sa fie de circa 20-24 de ore. De asemenea, în acest interval, pregă-tirea presupune ingestia unei soluţii care să cureţe intestinul de materiile fecale, în scopul de a exista o vizi-bilitate optimă în cursul examinării”, mai spune medicul. Colonoscopia este în general o manevră sigură şi bine tolerată, având o rată a complicaţiilor cuprinsă între 0,3% şi 2,3%. Pentru a face cât mai suportabile cele două investigaţii, medicii recurg la o formă de sedare a pacientului care presupune că acesta va dormi în timpul procedurii şi că nu va resimţi nici un disconfort. Riscurile sedării pot fi reacţii alergice la medica-mentele folosite, senzaţia de disconfort la nivelul locului de injectare, senzaţia de greaţă sau vărsătura la scurt timp după trezire, scăderea tensiunii arteriale. În maxim 45-60 de minute după trezire se poate tatona toleranţa digestivă ingerând apă plată, ceai, zeamă de supă. La 2-3 ore după sedare se pot mânca alimente solide. Pacienţii diabetici nu-şi vor lua medicaţia antidiabetică în ziua în care sunt programaţi pentru EDS sau colo-noscopie cu sedare. Pacienţii cu boli cardiovasculare îşi vor lua medicaţia în dimineaţa zilei în care sunt programaţi pentru sedare, cu excepţia anticoagulantelor care se vor opri cu trei zile înainte. În Cadrul Centrului medical Gastromond se pot realiza în prezent atât endoscopii digestive superioare diagnostice şi terapeutice, cât şi colonoscopii diagnostice şi terapeutice cu anestezie locală, cât şi cu sedare profundă, sedarea fiind realizată de medici anestezişti cu experienţă.