Una dintre cele mai frecvente afecţiuni inflamatorii ale pielii copiilor, în care este afectată funcţia de barieră protectoare a pielii, dar ale cărei manifestări pot continua sau pot apărea chiar şi la adulţi este dermatita atopică. În multe situaţii, afecţiunea debutează încă din primele luni de viaţă.

Din cauza unor defecte ale funcţiei de barieră a epidermului, pielea pierde foarte uşor apa, se usucă, apar mâncărimi, copilul se scarpină pe zona afectată şi apar fisuri în piele. De obicei, cele mai afectate zone la copilul mic sunt faţa, gâtul, trunchiul şi picioarele, fiind ocolită zona scutecului la micuţii cu vârsta până într-un an. La copiii mai mari de un an, zonele afectate se restrâng pe braţe, picioare, în special în zona cotului şi genunchiului, palme şi tălpi.

„Dermatita atopică este o boală inflamatorie a pielii ce reprezintă aproximativ 17% din totalul afecţiunilor dermatologice. La ora actuală, peste 20% dintre copii se nasc cu predispoziţie pentru piele atopică. Boala se manifestă în primul an de viaţă, cu precădere între lunile 2 -6. În cele mai multe din cazuri, dermatita dispare după vârsta de cinci ani, un număr mic dintre copii prezentând diverse forme în adolescenţă şi la maturitate. Cauzele dermatitei nu se cunosc cu exactitate, dar factorul ereditar este primul de luat în calcul. Acestuia i se adaugă şi factorii de mediu (căldură, frig, poluare), stresul, factorii infecţioşi şi anumiţi alergeni, cum ar fi aeroalergenii (polenul, părul de animale) şi alergenii alimentari”, a declarat dr. Oana Barbu, medic specialist pediatru. Ea a mai spus că mulţi dintre copiii cu dermatită atopică pot dezvolta şi alte forme de manifestări atopice (conjunctivite alergice, rinite alergice, astm bronşic alergic).

Oricum, dragi părinţi, trebuie să ştiţi că dermatita atopică se manifestă, în principal, prin uscăciunea tegumentelor şi mâncărime (prurit), însoţite de apariţia unor pete roşiatice sau a unor cojiţe (scuame sau cruste) la nivelul feţei şi pielii capului, dar şi pe membre şi trunchi. Uneori, leziunile se pot suprainfecta şi apar vezicule sau supuraţii.

Nu vă panicaţi atunci când observaţi că cel mic devine agitat, întrucât această stare este determinată de mâncărimea pe care el nu o mai suportă şi care se poate intensifica în timpul nopţii şi poate chiar afecta somnul copilului.

Tocmai de aceea, este necesar să faceţi tot posibilul să-l împiedicaţi pe micuţ să se scarpine. Ca urmare, tăiaţi-i unghiuţele cât mai scurt sau puneţi-i mănuşi în mânuţe pe timpul nopţii, pentru că această stare agravează pruritul, tegumentele se îngroaşă şi capătă o nuanţă maronie.

Nu există tratament decât pentru ameliorarea simptomelor

Problema este că, în prezent, nu există tratament care să vindece dermatita atopică, dar îngrijirea adecvată a pielii poate îmbunătăţi calitatea vieţii micilor pacienţi.

„Pentru spălarea pielii bebeluşului folosiţi săpunuri sau şampoane special create pentru piele sensibilă (fără parfum, alcool, coloranţi şi parabeni). Apoi, temperatura apei de baie trebuie să fie apropiată de temperatura corpului (37-max 38 ̊C), evitaţi băile fierbinţi şi prelungite.

După baie uscaţi pielea copilului prin tamponare cu un prosop moale. Folosiţi creme sau loţiuni de corp emoliente (speciale pentru piele atopică) ori de câte ori este nevoie, dar numai atunci când observaţi că pielea devine uscată. Hainele copilului (în special cele care vin în contact direct cu pielea) trebuie să fie moi, din bumbac şi trebuie evitat contactul cu materiale sintetice sau cu lâna care irită pielea”, a precizat specialistul.

Pentru evitarea complicaţiilor, se recomandă folosirea pentru spălarea hainelor şi a lenjeriei de pat a unui detergent hipoalergenic, fără balsam sau înălbitor. Desigur, clătiţi bine hainele pentru a îndepărta orice urmă de detergent şi mai ales călcaţi rufele cu fierul bine încălzit. De asemenea, evitaţi expunerea copilului la praful de casă, la temperaturi extreme (îmbrăcaţi-l adecvat pentru a nu-l supraîncălzi, deoarece transpiraţia determină iritaţia pielii şi accentuează mâncărimea) şi la fumul de ţigară.

În privinţa sugarilor alăptaţi mai mult de şase luni, aceştia par să fie mai bine protejaţi împotriva dermatitei atopice decât cei hrăniţi cu formulă de lapte. Cu toate acestea, a subliniat dr. Barbu, mama trebuie să evite consumul alimentelor iritante (ardei iute, ceapă, usturoi, ceai negru sau cafea).