Prurigo este specifică copiilor sub trei ani şi se caracterizează prin noduli edemaţiaţi, de culoare roşie, cu mici vezicule în vârf umplute cu lichid. Sunt localizate în zona suprafesieră şi în zona maleolară şi prezintă mâncărime, senzaţia de arsură sau usturime, copilul devenind foarte agitat

În primii ani de viaţă, sistemul imunitar al copiilor nu este destul de bine dezvoltat astfel încât să apere organismul de afecţiuni, motiv pentru care sănătatea celor mici devine fragilă. Secretul stăpânirii unora dintre aceste afecţiuni este însă la îndemâna oricărui părinte care printr-o alimentaţie corectă, îşi poate ajuta micuţul să treacă peste astfel de episoade de boală. Soluţia este valabilă mai ales în cazul unei afecţiuni supărătoare cum este prurigo, o formă de dermatită alergică. Dermatitele pot avea cauze ascunse Dacă vorbim de adulţi, dermatitele pot da mari bătăi de cap, pentru că ele au dintre cele mai ascunse cauze: virale, bacteriene sau chiar candidozice. La copii însă, cea mai frecventă formă de dermatită este de natură alergică şi uneori este confundată de părinţi cu binecunoscuta varicelă. Această reacţie poate fi produsă de alergenii ali-mentari, parazitari sau infecţioşi: ouăle, laptele de vacă, ciocolata, coloranţi sau infecţii microbiene ca amigdalita şi otita. Dermatoza evoluează în perioade cu durata de 3-4 zile, cu leziuni în diferite etape de dezvoltare. În majoritatea cazurilor pruritul apare anterior leziunilor cutanate. Specific copiilor sub trei ani Prurigo infantil poate să apară la copiii între cinci luni şi trei ani şi este condiţionat mai ales de sensibilizarea organismului copiilor la diferiţi alergeni de natură alimentară sau chiar medicamentoasă. „Prurigo este specifică copiilor sub trei ani şi se caracterizează prin noduli edemaţiaţi, de culoare roşie, cu mici vezicule în vârf umplute cu lichid. Sunt localizate în zona suprafesieră şi în zona maleolară şi prezintă mâncărime, senzaţia de arsură sau usturime, copilul devenind foarte agitat”, a explicat pentru Cuget Liber, dr. Gherghina Rizea, medic primar pediatru. La adulţii sau copiii care sunt obezi, pliurile cutanate sunt accentuate iar inflamaţia poate apărea sub pliurile abdominale, pliurile gâtului şi la încheieturile mâinilor. Aşadar, printre factorii de risc care nu ocolesc copiii se numără şi greutatea scăpată de sub control. Tratamentul constă în dieta fără proteine Deşi tratamentul se prescrie în funcţie de fiecare pacient în parte de către medicul pediatru, de reţinut este faptul că boala nu trece fără o dietă adecvată. „Boala nu cedează decât după ce copilul primeşte o alimentaţie specifică acestei afecţiuni. Tratamentul constă de altfel, într-o dietă fără proteine şi medicamente antialergice. Adică mesele copiilor nu mai trebuie să conţină carne, lapte sau ouă”, a mai explicat medicul Gherghina Rizea.