Ruptura uterină este o afecțiune care se caracterizează prin alterarea integrității uterului gravid și presupune întreruperea soluției de continuitate a peretelui vaginal în porțiunea localizată în vecinătatea inserției vaginale. Această afecțiune se asociază unei rate de morbiditate crescută, atât în rândul mamelor, cât și al nou-născuților. Specialiștii susțin că în funcție de momentul producerii, există ruptură uterină apărută în perioada sarcinii și ruptură uterină apărută în momentul travaliului. Factorii de risc care pot determina apariția unei rupturi uterine provocate în perioada sarcinii pot fi traumatismele violente (accident de mașină, cădere, violență fizică, etc.). Ruptura uterină spontană poate apărea pe un uter cicatriceal postcezariană (cicatrice uterină rezultată în urma efectuării unei operații cezariană).

De asemenea, ruptura uterină apărută în timpul travaliului pot fi spontane sau provocate. Factorii care determină apariția rupturii uterine pe uterul cicatriceal sunt infecțiile sau inflamațiile uterine, în general. În cadrul sindromului de ruptură uterină propriu-zisă, în stadiul de debut, femeia poate acuza prezența unor dureri intense în regiunea uterină. Simptomele cu care se poate confrunta gravida sunt: întreruperea contracțiilor uterine, apariția hemoragiei intraperitoneale, iar mai apoi a hemoragiei uterine externe, dispariția bătăilor cardiace fetale, instalarea stării de șoc hemoragic, hipotensiune arterială, anxietate, pierderea stării de conștiință etc.