Scleroza multiplă a ajuns să fie în zilele noastre principala cauză de dizabilitate a adulţilor tineri, iar această situaţie este valabilă la nivelul întregii lumi. În prezent, boala este diagnosticată la tineri, cu vârsta între 20 şi 40 de ani, iar cele mai frecvente simptome sunt: tulburările vizuale, oboseala extremă, slăbiciunea musculară, durerea, amorţeala picioarelor şi mâinilor, tulburările motorii şi dificultăţile în vorbire.

Mai grav este că toate acestea duc, deseori, la o dizabilitate fizică permanentă. Totuşi, medicii susțin că scleroza multiplă nu duce întotdeauna pacientul la invaliditate. Cunoscută şi sub denumirea de scleroză în plăci, scleroza multiplă este o afecţiune a sistemului nervos central în care sistemul imunitar atacă mielina.

„Manifestările neurologice sunt versatile, fiind determinate de variabilitatea localizării şi extinderii focarelor de demielinizare. Boala evoluează cu pusee, unele cu remisie aproape totală, altele cu progresie continuă, creând forme benigne, respectiv forme grave”, este de părere dr. Stella Prutean, medic specialist neurolog. Incidenţa bolii este, însă, de 2-3 ori mai mare la femei, decât la bărbaţi, iar la copii este foarte scăzută, până la 0,4 %.

„Riscul de a dezvolta primele simptome ale bolii creşte cu vârsta, atingând un maxim la 30 de ani. Riscul rămâne ridicat în a patra decadă de viaţă, scade apoi rapid şi devine redus în a şasea decadă. Ţările nordice sunt considerate a avea cel mai mare risc pentru această boală. În România au fost făcute studii în care se remarcă trei zone cu frecvenţa ridicată a bolii: Nord-Vestul Transilvaniei, Nordul Moldovei şi Sudul Olteniei. Cele mai mici prevalenţe s-au găsit în judeţele de-a lungul Dunării şi în judeţele riverane ale Marii Negre. Unele studii sugerează că riscul bolii poate fi provocat de lipsa vitaminei D şi a expunerii la soare”, a completat medicul.

Dr. Putean a subliniat că semnele şi simptomele precoce pot fi uneori atât de neînsemnate, încât cel mai adesea sunt ignorate, iar cele mai puţin frecvente sunt atât de acute încât aduc pacientul direct la medic. De cele mai multe ori, pacienţii se plâng de slăbiciune sau amorţeli în membre, lipsa de coordonare a mişcărilor, senzaţia de corset la nivelul trunchiului, mişcarea gâtului poate induce o furnicătură sau senzaţia de curent electric ce iradiază pe umeri şi spate, acuză dureri oculare şi scăderea parţială sau totală a vederii la un ochi. Sunt foarte rare cazurile când boala a debutat cu crize convulsive, nevralgii sau vertij, a completat medicul.