Pubertatea precoce reprezintă definiţia corectă pentru apariţia semnelor fizice şi hormonale la o vârstă mai mică decât cea considerată normală. La sexul masculin, o pubertate instalată înaintea vârstei de nouă ani este considerată timpurie, este perioada în care încep să se dezvolte caracterele fizice, psihice şi organele sexuale ale fiecărui individ în parte. În general, vârsta optimă la care începe procesul de iniţiere a pubertăţii este de 10-11 ani la fete şi 11-12 ani la băieţi. Acest proces se termină undeva în jurul vârstei de 14-15 ani. Instalarea precoce a pubertăţii poate cauza mai multe probleme. O creştere rapidă precoce poate determina o statură înaltă, susţin specialiştii. Totodată, o apariţie timpurie a libidoului crescut poate determina distres emoţional (stres care depăşeşte o intensitate critică) la anumiţi copii.

Cel mai timpuriu semnal al pubertăţii precoce masculine este mărirea testiculelor, care depinde de creşterea producţiei de hormon foliculo-stimulant; lungimea testiculară este mai mare de 2,5 cm, iar volumul testicular este mai mare decât într-un caz normal. Dacă semnele unui exces de androgeni continuă să apară la un băiat ale cărui dimensiuni testiculare nu s-au modificat, trebuie luată în considerarea posibilitatea apariţiei unei pseudopubertăţi precoce. Alte semne ale pubertăţii (creşterea penisului, înroşirea şi subţierea scrotului, creşterea părului pubian) sunt consecinţa unei augmentări ale producţiei de testosteron şi apar după 1-2 ani după creşterea testiculară. Semne ale pubertăţii care apar mai târziu includ: acnee, îngroşarea vocii şi apariţia părului facial.