Infecţia cu Rotavirus este cauza cea mai frecventǎ de diaree la sugar şi copilul mic. Există 5 tulpini ale acestui virus: A, B, C, D şi E. Rotavirusul A, cea mai comună tulpină, determină peste 90% din infecţiile cu Rotavirus la om.

În fiecare an, Rotavirusul generează peste 20 milioane de consultaţii, aproximativ 2 milioane de deshidratări severe, ce necesită spitalizare şi, din păcate, în jur de 500.000 de decese anual, la nivel mondial, la copii cu vârsta de până la 5 ani, în special, în ţările în curs de dezvoltare.

„Transmiterea bolii se face pe cale fecal-orală, prin mâini contaminate, de pe suprafeţe şi obiecte, dar şi, posibil, pe cale respiratorie. Este o diaree extrem de contagioasă. Rotavirusul este foarte rezistent în mediu şi la soluţiile obişnuite de dezinfectat, supravieţuind în mediu, între 9 şi 19 zile. De aceea, necesită măsuri speciale de dezinfecţie.Gastroenterita cu Rotavirus este o diaree ce poate merge de la forme uşoare până la forme severe, caracterizată prin: greaţă, vărsături, diaree apoasă şi febră”, explică dr. Oana Barbu, medic pediatru.

Odată infectat, copilul trece printr-o perioadă de incubaţie, ce durează de la câteva ore la 4 zile. Diareea durează între 3 şi 8 zile (minimum 2 zile, maximum 23 zile), dar se poate prelungi, la copiii cu imunitate scăzută.

Potrivit medicului pediatru, deshidratarea este foarte frecventă în infecţia cu Rotavirus şi este cauza deceselor provocate de aceasta afecţiune. Semnele deshidratării includ: somnolenţa, uscăciunea gurii şi a limbii, scăderea cantităţii de urină (la sugar, mai puţine scutece ude), fontanela anterioară deprimată etc.

Cum se depistează infecţia cu rotavirus

Infecţia cu Rotavirus A se produce, cel mai frecvent, la sugar şi la copilul mic (sub 2 ani) şi determină, de obicei, simptomele cele mai severe. Infecţiile ulterioare cu alte tulpini sunt asimptomatice sau, cel mult, forme uşoare de boală. Infecţia la nou-născut este, adesea, uşoară sau asimptomatică.

„Cele mai severe forme tind să afecteze copiii între 6 luni şi 2 ani, dar şi pe cei imunodeprimaţi. Imunitatea prin boală este pe toată viaţa, pentru tulpina respectivă. Datorită imunităţii căpătate în copilărie, majoritatea adulţilor nu fac diaree cu Rotavirus. Diagnosticul infecţiei cu Rotavirus se face clinic şi printr-un test rapid, din materiile fecale, ce confirmă etiologia. Gastroenterita cu Rotavirus nu are tratament etiologic, ci doar simptomatic şi rehidratare. În funcţie de gradul de severitate, tratamentul presupune: rehidratare orală, în formele uşoare şi medii, sau rehidratare intravenoasă, la cei cu deshidratare severă”, explică dr. Oana Barbu.

Care sunt metodele de tratament

Sugarii alimentaţi natural vor continua alăptarea, cei alimentaţi cu formulă de lapte vor primi un preparat fără lactoză.

„Un regim alimentar adecvat va reduce timpul de vindecare. Regimul special de diaree (orez fiert, brânză proaspată, supă de zarzavat, carne fiartă, mere coapte, banane etc.) trebuie menţinut încă 2-3 zile, după normalizarea scaunelor. Tratamentul simptomatic cuprinde: antidiareice, antiemetice, antitermice şi probiotice”, mai spune specialistul.

Însă, măsurile cele mai importante sunt cele de prevenţie: igiena atentă a mâinilor şi a alimentelor, surse de apă potabilă necontaminată, izolarea pacienţilor pentru evitarea răspândirii virusului, alimentaţia exclusiv naturală a sugarilor şi nu în ultimul rând, vaccinarea. Vaccinul antirotaviral este un vaccin oral şi a determinat scăderea semnificativă a incidenţei şi severităţii infecţiei cu Rotavirus, în ţările în care a fost introdus în calendarul de vaccinări.