Tulburările de somn, inclusiv apneea și sforăitul pot avea efecte devastatoare asupra creierului, pe termen lung, sunt de părere specialiștii. Ei spun că aproape un sfert dintre adulți sforăie și acest procent este și mai mare în cazul bărbaților în vârstă. Mai rău este că sforăitul nu este doar un lucru deranjant pentru partenerul de viață, ci poate afecta sănătatea creierului, potrivit unui nou studiu. Practic, aceasta este o formă a apneei de somn, o afecțiune care presupune oprirea respirației pentru câteva secunde sau minute, în timpul somnului, iar aceste întreruperi pot afecta creierul. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu apnee de somn sunt mai predispuși să dezvolte tulburări de memorie și alte semne ale declinului cognitiv, mai devreme decât cei care nu suferă de apnee.

Desigur, sforăitul este pus adeseori pe seama oboselii, dar medicii susțin că acest simptom este mai degrabă asociat cu prezența unor afecțiuni ascunse. Sforăitul apare atunci când coloana de aer inspirat prin căile aeriene superioare este perturbată în timpul somnului datorită îngustării căilor aeriene la nivelul nasului, cavității bucale sau gâtului. Potrivit dr. Corina Bondărescu, sforăitul poate fi însoțit de sindromul de apnee în timpul somnului, când episoadele de sforăit sunt asociate cu perioade de oprire a respirației. Principalii factori care cresc riscul de apariție a sforăitului sunt: obezitatea, fumatul, consumul de alcool, unele boli endocrine, mărirea în volum a mușchilor gâtului, dormitul în poziția pe spate.