Probabil aţi întâlnit cu toţii persoane dependente de cumpărături şi care ar sta tot timpul prin magazine. Pur şi simplu, sunt oameni pe care abia îi scoţi dintr-un mall, mai ales din magazinele cu haine. Această dependenţă este definită de către specialişti ca fiind o boală: oniomanie.

În ultimii ani, obiceiul de a cumpăra excesiv anumite lucruri, de care suferă şi foarte mulţi români, şi în mod special femei, a intrat în atenţia multor specialişti, fiind asemănător celorlalte tulburări compulsive sau adictive foarte cunoscute, precum dependenţa de alcool, cafeină, nicotină, droguri sau dependenţa de jocuri de noroc.
În viziunea Asociaţiei Internaţionale a Psihiatrilor, oniomania este un obicei din spectrul obsesiv-compulsiv, ceea ce indică faptul că persoanei afectate îi este greu să se opună acestui comportament. Altfel spus, dependenţa de cumpărături este un comportament dezadaptativ, cronic şi repetitiv, care ţine de o incapacitate de control al impulsurilor şi care interferează cu buna funcţionare a individului.
„Fie că vrei să dispui de cele mai noi dispozitive electronice, să ai cămara mereu plină sau să fii mereu în ton cu moda, oferta este în permanenţă bogată, iar produsele la care visezi sunt acum cât se poate de uşor de procurat. A merge la cumpărături este astfel o necesitate, dar şi un prilej de socializare şi relaxare. Dar oare când se poate spune că shopping-ul devine adictiv, trecând dincolo de graniţele necesităţii sau ale pasiunii?”, a subliniat dr. Irina Carp.

Boala debutează foarte devreme
De regulă, boala îşi are debutul în adolescenţă sau imediat după aceea şi se pare că simptomele se diminuează cu vârsta, dar aceasta nu este o regulă. De asemenea, o serie de trăsături ale personalităţii se pare că predispun la un astfel de comportament. Persoanele extravertite, de exemplu, pot găsi în cumpărături un mijloc de a-şi exprima personalitatea sau de a socializa.
Pe de altă parte, persoanele anxioase, depresive, timide sau cu stimă de sine scăzută pot utiliza shopping-ul ca modalitate de a se elibera de sentimentele negative şi apăsătoare.
În urma studiilor efectuate, s-a observat că simptomele dependenţei de cumpărături sunt asemănătoare celor din dependenţa de droguri, alcool sau alte substanţe.
În cele din urmă, ceea ce diferenţiază un oniomaniac de un pasionat de cumpărături este tocmai impulsul nestăpânit al celui dintâi de a merge la cumpărături şi incapacitatea de a rezista acestui impuls, nerealizarea acţiunii propuse creându-i o stare accentuată de disconfort.

Simptomele cele mai frecvente sunt preocuparea permanentă şi dorinţa persistentă de a merge la cumpărături, timp excesiv dedicat shopping-ului cu neglijarea celorlalte activităţi zilnice în detrimentul acestei activităţi, cumpărarea de lucruri nefolositoare, sentimentul de insatisfacţie permanentă şi dorinţa de a cumpăra din ce în ce mai multe lucruri, frustrare apărută în momentul în care nu este posibil mersul la cumpărături, dar şi utilizarea shopping-ului pentru detensionarea în momentele de tristeţe şi încercări repetate, dar eşuate de a reduce cumpărăturile.

Pe de altă parte, persoana afectată are tendinţa de a intra în conflict cu cei care încearcă să îi atragă atenţia asupra comportamentului sau să îşi mintă familia, pentru a justifica sumele de bani cheltuite. Acesta este şi motivul pentru care, de foarte multe ori, persoanele în cauză merg, de obicei, singure la cumpărături, astfel evitând criticile negative şi transformând shopping-ul într-un ritual personal şi cu semnificaţie.