Slăbiciunea musculară (miastenie) manifestată temporar este frecventă și poate fi cauzată de ceva simplu, cum ar fi un antrenament dur. Cu toate acestea, o slăbiciune musculară persistentă fără o cauză aparentă ar putea indica o afecțiune serioasă. Slăbiciunea musculară apare atunci când efortul nu produce o contracție sau o mișcare musculară normală.

Uneori se numește: forță musculară redusă; slăbiciune musculară; mușchi slabi. Contracțiile musculare voluntare sunt de obicei generate atunci când creierul trimite semnale printr-un mușchi prin măduva spinării și prin nervi. Dacă creierul, sistemul nervos, mușchii sau conexiunile dintre ei sunt lezate sau afectate de boală, este posibil că mușchii să nu se contracte normal. Acest lucru poate produce slăbiciune musculară.

Funcționarea normală a mușchilor implică un proces de contractare și relaxare, care este condus de impulsuri electrice transmise de nervi. În cazul slăbiciunii musculare, acest proces nu funcționează corect, ceea ce duce la o scădere a forței mușchilor. Acest lucru poate fi cauzat de diverse probleme, inclusiv deteriorarea nervilor sau a mușchilor, lipsa de combustibil pentru mușchi (cum ar fi aportul insuficient de oxigen sau nutrienți) sau probleme cu transmiterea impulsurilor nervoase. Slăbiciunea musculară poate afecta orice mușchi din corp, inclusiv pe cei care controlează respirația și deglutiția. În funcție de mușchii afectați, aceasta poate avea consecințe grave asupra sănătății și calității vieții pacientului.

Există două tipuri principale de slăbiciune musculară: slăbiciunea musculară reală: se referă la situația în care mușchii nu pot genera forță normală și slăbiciunea musculară percepută: este atunci când mușchii sunt capabili să genereze o forță normală, dar persoană se simte obosită sau slăbită. Această poate fi o consecință a unei afecțiuni precum fibromialgia sau sindromul de oboseală cronică.

Slăbiciunea musculară poate fi caracterizată de o serie de simptome care afectează în mod direct capacitatea persoanei de a folosi anumite grupuri musculare. Simptomele generale ale slăbiciunii musculare includ lipsa puterii într-unul sau mai multe grupuri de mușchi, dificultatea de a ridică obiecte grele sau de a urcă scări, precum și oboseală generală. Acestea pot fi simptome temporare, care apar după un exercițiu intens sau în urmă unei boli, sau pot fi semne ale unei probleme medicale mai serioase. Există, de asemenea, o serie de semne de alarmă specifice care necesită atenție medicală imediată. Acestea includ: slăbiciune musculară care se dezvoltă rapid; slăbiciune care este însoțită de febra mare; pierdere în greutate inexplicabilă; dificultăți în a vorbi sau a înghiți.

Medicul trebuie să stabilească diagnosticul cauzei care stă la baza slăbiciunii musculare. Medicul va întreba despre slăbiciunea musculară, inclusiv de cât timp se manifestă și ce mușchi sunt afectați. Medicul va întreba, cel mai probabil, despre alte simptome și despre istoricul medical al pacientului și al familiei. De asemenea, el va verifică: reflexele; simțurile; tonusul muscular.