Pe parcursul celor nouă luni de sarcină, viitoarele mămici se pot confrunta și cu simptome vagale, care, deşi sunt considerate o patologie, nu necesită tratament şi, în majoritatea cazurilor, nu au consecinţe majore. Desigur, oricine poate prezenta simptome vagale la un moment dat în viaţă. Totuşi, acestea sunt mai des întâlnite la femeile gravide, din cauza modificărilor fiziologice care apar în timpul gestaţiei. Ele includ înroşirea feţei, paloare, senzaţie de slăbiciune, transpiraţie şi vedere înceţoşată. Uneori, aceste simptome duc chiar la leşin și, în plus, există riscul de cădere sau diverse accidente. În general, susțin specialiștii, aceste simptome sunt cunoscute şi ca sincopă vagală sau sincopă neurocardiogenă și apar ca o consecinţă a stimulării excesive a nervului vagal. Acest lucru duce la dilatarea vaselor de sânge şi la scăderea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.

Mai departe, la creier ajunge mai puţin sânge şi apare sincopa sau leşinul. De fapt, se poate spune că simptomele vagale apar din cauza unei scăderi bruşte a tensiunii arteriale. De ce apar? Ştiinţa nu a reuşit să stabilească o cauză specifică a simptomelor vagale. În orice caz, se crede că sunt mai frecvente la persoanele cu o încărcare venoasă periferică mare, adică la cei care au o afecţiune care îngreunează sau încetineşte întoarcerea sângelui către inimă şi creier.