Vi s-a întâmplat, vreodată, să vă pierdeți vocea, să simţiţi că nu puteţi vorbi? În general, bolile corzilor vocale sunt mai puțin cunoscute de către populație. Corzile vocale sunt situate în laringe, acestea reprezentând niște mușchi mici atașați în partea superioară a acestei structuri. Deasupra lor, există pliuri care nu sunt compuse din mușchi, numite corzi vocale false. Deși nu îndeplinesc aceeași funcție, și acestea intervin în vorbire.

În ziua de azi, cele mai frecvente boli ale corzilor vocale sunt principalele tulburări vocale de care suferă oamenii. Apariția lor este condiționată, de obicei, de un anumit element de risc. Profesorii, de exemplu, din cauza profesiei lor, se află într-o stare constantă de încordare vocală. De asemenea, cei care lucrează afară, în frig sunt predispuși la disfonie. Potrivit dr. Tatiana Balteș, unele tulburări au o origine infecțioasă, în timp ce altele apar din cauza utilizării în exces a vocii. În acest caz, apar modificări anatomice din cauza frecării dintre corzile vocale. Uneori, este destul de greu să diagnosticați boala la început, atunci când simptomele abia încep să se dezvolte. Cele mai frecvente boli ale corzilor vocale sunt următoarele: noduli, laringită, polipi. Nodulii corzilor vocale sunt formațiuni benigne, voluminoase. Aceștia sunt situați la capetele corzilor și închid spațiul prin care ar trebui să treacă aerul. De aceea, vocea este afectată. Medicul a precizat că, de cele mai multe ori, simptomul inițial este o schimbare a tonului vocii. Persoana afectată va observa că nu poate vorbi așa cum o făcea înainte sau cu aceeași intensitate și același ton pe care îl avea înainte de leziuni.

Cauza principală a nodulilor vocali este utilizarea excesivă a vocii. Din acest motiv, experții consideră faptul că aceasta este o boală profesională, tipică profesorilor sau cântăreților care își folosesc vocea pentru perioade lungi de timp. Cu toate acestea, și alte persoane pot suferi de noduli de pe corzile vocale.

„Tocmai de aceea, trebuie să ştiţi că anumiți factori de risc pot favoriza apariția tulburării. Fumătorii au o probabilitate mai mare de a dezvolta noduli, deoarece nicotina acționează ca un iritant pentru corzile vocale. În mod similar, refluxul gastroesofagian este o boală care poate deteriora aceeași zonă a laringelui. În astfel de situaţii, acidul din stomac se deplasează către căile respiratorii, erodând membranele mucoase.

Din fericire, acești noduli sunt întotdeauna benigni. Aceasta înseamnă că nu pot evolua într-o boală malignă, cum ar fi cancerul laringelui, iar acest lucru permite o abordare conservatoare la început, cu antiinflamatoare și reeducare vocală”, a precizat medicul.

Dacă nodulul este destul de mare și nu răspunde la măsurile conservatoare sau dacă nu pare să existe prea multe posibilități de ameliorare a situației, medicii pot alege să efectueze o intervenție chirurgicală. Ulterior, pacientul va avea nevoie de recuperare vocală. La rândul său, inflamația laringelui din diferite cauze este cunoscută sub numele de laringită. Deși termenul se referă la o acumulare de lichid în întreaga structură a organului, laringita afectează cel mai mult corzile vocale. Din acest motiv, cel mai frecvent simptom este disfonia. Ca urmare, vocea devine răgușită sau dispare complet. De asemenea, laringita este destul de persistentă, mai mult decât faringita și poate dura până la trei săptămâni. Alături de schimbarea vocii, apare și o tuse uscată, iritativă, cauzată de lipsa glandelor din laringe.