Sindromul Cushing este o tulburare hormonală mai rar întâlnită în rândul populaţiei, femeile fiind mai sensibile la anumite forme ale bolii decât bărbații. Din nefericire, netratată corespunzător, boala poate fi fatală.

De foarte multe ori, se întâmplă ca persoanele care au ceva kilograme în plus să fie diagnosticate cu sindromul Cushing, la fel ca şi cele ce au hipertensiune arterială sau diabet. Potrivit dr. Cătălina Damaschin, tratamentele pentru sindromul Cushing pot ține sub control producția de cortizol a organismului ceea ce duce la îmbunătățirea considerabilă a simptomelor. Astfel, cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

De fapt, sindromul Cushing rezultă dintr-un exces de cortizol la nivelul organismului. Pe scurt, sistemul endocrin este format din glande care produc hormoni și care reglează diferite procese, în tot corpul. Aceste glande sunt: glandele suprarenale, glanda hipofiză, glanda tiroidă, glandele paratiroide, pancreasul, ovarele (la femei) și testicule (la bărbați).

Glandele suprarenale produc o serie de hormoni, inclusiv cortizolul. La rândul lui, acest cortizol joacă un rol important în reglarea tensiunii arteriale și în menținerea sănătății sistemului cardiovascular, ajutând organismul să răspundă la stres și reglează modul în care proteinele, carbohidrații și grăsimile din dietă sunt metabolizate.

Ca urmare, sindromul Cushing se poate dezvolta de la o cauză care provine din exteriorul corpului. De exemplu, utilizarea corticosteroizilor, în doze mari și pe o perioadă lungă de timp poate duce la apariția sindromului Cushing. Oamenii pot dezvolta, de asemenea, sindromul Cushing dacă utilizează, în doze mari și pentru perioade lungi de timp, corticosteroizi injectabili ori injecții repetate împotriva durerilor articulare, bursitei sau a durerilor de spate.

În plus, boala poate fi, de asemenea, cauzată de supraproducția de cortizol a propriului corp. În aceste cazuri, sindromul Cushing poate fi legat de o tumoare a glandei pituitare (adenom hipofizar), o tumoare necanceroasă a glandei pituitare, situată la baza creierului, ce stimulează glandele suprarenale, iar acestea produc mai mult cortizol decât este necesar.

Totodată, afecţiunea este declanşată de anumite tipuri de tumori. Rareori, atunci când o tumoare se dezvoltă într-un organ, tumora va începe să secrete acest hormon în exces. Aceste tumori, pot fi necanceroase sau canceroase și apar, de obicei, în plămâni, pancreas, glanda tiroidǎ sau glanda timus. Destul de rar, oamenii pot moșteni tendința de a dezvolta tumori la nivelul glandelor endocrine, ceea ce duce la afectarea nivelului de cortizol și la apariția sindromului Cushing.

Semnele comune implicǎ apariția obezitǎții progresive și modificǎri la nivelul pielii cum ar fi: creșterea în greutate și depozitele de țesut gras mai ales între picioare și partea superioară a spatelui și între umeri. De asemenea, pielea este fragilă, iar vânătăile apar ușor şi se vindecă greu. În cazul femeilor, ele pot prezenta cicluri menstruale neregulate sau absenţe ale acestora, şi, mai rău, le creşte păr pe faţă.