Sindromul nefrotic este o afecțiune a rinichilor care apare, de regulă, în copilărie, cel mai des între doi și șapte ani. Statisticile arată că boala afectează aproximativ un copil din 50.000, băieții fiind mai predispuși decât fetele.

Practic, boala apare atunci când membrana de filtrare a rinichilor, numită glomerul, nu mai funcționează corect. În mod normal, rinichii filtrează sângele și rețin proteinele necesare organismului, însă atunci când această membrană este afectată, proteinele trec în urină și se pierd. Rezultatul este un dezechilibru care atrage după sine o serie de manifestări neplăcute.

Cauzele pot fi variate: de la inflamații ale rinichilor (cum este glomerulonefrita), până la infecții precum hepatita, HIV sau tuberculoza. Uneori, sindromul nefrotic poate fi asociat cu boli autoimune, cum ar fi lupusul, sau chiar cu anumite tipuri de cancer.

Simptomele apar adesea în pusee, cu perioade de remisie. Printre cele mai frecvente se numără umflăturile vizibile, mai ales în jurul ochilor, urina spumoasă sau închisă la culoare, oboseala accentuată, lipsa poftei de mâncare, dar și creșterea bruscă în greutate. În unele cazuri apar și greață, diaree ori crampe musculare. Pe măsură ce copilul crește, episoadele tind să fie mai rare și simptomele mai blânde, până când, uneori, dispar complet.

Primul pas în tratament este administrarea de corticosteroizi, care reduc inflamația și pierderea de proteine prin urină. Cura durează câteva săptămâni și trebuie monitorizată atent de medic. În paralel, se tratează și boala de fond care a declanșat sindromul, pentru a preveni recăderile.

La fel de important este și pasul următor: dieta copilului. Alimentația are un rol esențial în menținerea efectului obținut prin tratament și în prevenirea complicațiilor.

Regula de bază este ca dieta să fie săracă în sare și grăsimi saturate, pentru a proteja rinichii și a preveni retenția de apă. Deși copilul pierde proteine prin urină, acestea nu trebuie compensate printr-un consum ridicat de proteine din alimentație, pentru că acest lucru poate suprasolicita rinichii.

Orice modificare a dietei trebuie discutată cu medicul sau cu un specialist în nutriție pediatrică, astfel încât să fie identificate alimentele cele mai potrivite pentru cel mic.

Sindromul nefrotic la copii este o patologie renală ce necesită diagnostic și tratament cât mai rapid. Printr-o combinație corectă între tratament medicamentos, monitorizare medicală și un stil de viață echilibrat, șansele de control al bolii sunt foarte bune. Cu o abordare corectă, copilul își poate continua viața în condiții normale, cu un prognostic favorabil pe termen lung.