Splina este un organ mare cam cât un pumn, aflat în zona superioară a abdomenului, între coaste şi diafragmă, având un rol foarte important pentru o imunitate puternică. Conform site-ului Doc.ro, aceasta înghite globulele roşii bătrâne ale sângelui şi face un fel de curăţenie. Mai departe, eritrocitele sau globulele roşii, când îşi termină rolul, se retrag în splină şi mor.

„Splina devine un cimitir al globulelor roşii, dar ea îşi continuă partea, prelucrează eritrocitele moarte şi trimite rămăşiţele în sângele circulant, pentru eliminare. Totuşi, splina, în anumite cazuri de boală, mănâncă şi limfocitele, acele globule albe ce se luptă cu infecţiile. Când splina este mărită din cauza altor afecţiuni, ea afectează şi alte celule ale sângelui, trombocitele, cu efect important în coagularea sângelui şi în fluidizarea acestuia”, arată specialiştii.

Care sunt cauzele durerilor de splină? În primul rând, traumatismele, loviturile ce o pot fractura, despica, afectându-i, în cazuri mai grave, şi vasele. De exemplu, când splina se măreşte din pricina unor efecte negative, ea se poate lăţi până în zona buricului. Iată unele boli ce o măresc: chistul hidatic în splină sau TBC-ul la splină ori abcesul în splină, ce înseamnă o infecţie localizată în acest organ.

De asemenea, atunci când se lungeşte splina, omul are diafragma presată şi nu mai respiră bine, putând să facă şi lichid la plămâni. Când se măreşte, poate presa colonul şi tulbura scaunul sau evacuarea gazelor.