Acidul gastric din stomac are rolul de a ajuta la digestia alimentelor, acidul clorhidric fiind principalul constituent al acidului gastric. În ceea ce priveşte mucoasa stomacului, aceasta secretă în mod natural acid gastric, secreția fiind influențată de sistemul neuronal și de hormoni. Ocazional, susţin specialiştii, se poate produce prea mult acid gastric, ceea ce poate provoca o serie de simptome neplăcute.

Aciditatea, cunoscută și ca reflux gastroesofagian, se caracterizează prin arsuri la stomac care se simt în partea inferioară a pieptului. Cel mai întâlnit semn al acidului gastric este un disconfort sau o senzație de arsură în piept. Este important de reținut faptul că alegerile proaste când vine vorba de stilul de viață sunt principala cauză a acidității gastrice. Riscurile asociate cu aciditatea cronică includ: afectarea esofagului, care este tubul ce face legătura între gură și stomac, iar atunci când acidul urcă înapoi, există riscul de a dezvolta ulcere esofagiene, esofagită, stricturi esofagiene sau esofagul Barrett. De asemenea, există un risc crescut de cancer esofagian, dacă există un istoric al acestei afecțiuni în familie. Totodată, refluxul acid poate uza smalțul dinților și poate duce la apariția cariilor. Simptomele acidității gastrice sunt: arsuri la stomac, senzație de durere și arsură în gât, dificultăți de înghițire, gust amar în gură, respirație urât mirositoare, voce răgușită, greață, constipație, indigestie, tuse recurentă sau sughiț etc. Alţi factori care pot duce la apariția acidității gastrice și a refluxului gastroesofagian sunt obezitatea, anumite medicamente pentru astm, blocante ale canalelor de calciu, antihistaminice, analgezice, sedative și antidepresive. Acestora li se adaugă fumatul activ sau pasiv, sedentarismul, sarcina şi consumul excesiv de alcool.