Bolile cardiovasculare reprezintă o cauză majoră de mortalitate în întreaga lume. Din păcate, aceste afecțiuni sunt mai numeroase decât decesele provocate de cancer, accidente și infecții la un loc.

Deși pot apărea la orice vârstă, tipologia lor diferă în funcție de etapă: bolile congenitale sunt mai frecvente în primii ani ai vieții, bolile reumatismale la vârste tinere, iar după 30 de ani, predomină hipertensiunea, ateroscleroza și cardiopatia ischemică. Aceasta din urmă apare cel mai des prin îngustarea coronarelor din cauza acumulării plăcilor de aterom formate din grăsimi și alte substanțe.

Potrivit dr. Anca Rădulescu, factorii de risc ai cardiopatiei ischemice pot fi nemodificabili, precum vârsta, sexul și antecedentele familiale, sau modificabili, precum hipertensiunea, fumatul, dislipidemia, consumul de alcool, diabetul zaharat și obezitatea. Ei reprezintă elemente ce pot fi prezente la persoane aparent sănătoase, crescând, însă, considerabil probabilitatea apariției bolii.

„Riscul bolii crește odată cu vârsta, deoarece procesul de formare a plăcii ateromatoase începe devreme, chiar din copilărie, deși simptomele apar de regulă după 40 de ani la bărbați și după 50 de ani la femei. Bărbații sunt afectați mai devreme, însă după instalarea menopauzei, femeile pierd protecția hormonală și pot ajunge la un risc chiar mai mare. Istoricul familial de boală cardiacă prematură dublează riscul, influența fiind atât genetică, cât și legată de stilul de viață similar în cadrul familiilor.

Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori de risc, valorile constante peste 140/90 mmHg crescând de câteva ori probabilitatea de cardiopatie ischemică și accident vascular cerebral“, a precizat medicul.

De asemenea, fumatul amplifică riscul bolii cardiace ischemice, iar efectele sale sunt corelate direct cu numărul de țigări și durata fumatului. De reținut că la persoanele cu diabet, infarctul poate trece neobservat, fiind frecvent lipsit de durere din cauza neuropatiei senzitive. Totodată, sedentarismul reprezintă un factor important în apariția bolii cardiace ischemice. Ca urmare, activitatea fizică efectuată regulat, 30 - 40 de minute pe zi, cel puțin cinci zile pe săptămână, reduce semnificativ riscul și mortalitatea cardiovasculară, contribuind la menținerea unei funcții cardiace optime.

În plus, alimentația bogată în grăsimi animale crește riscul bolii cardiace ischemice, în timp ce consumul crescut de produse vegetale, pește și grăsimi sănătoase are efect protector.