Educaţia sexuală s-a dovedit un subiect tabu în societatea zilelor noastre şi nu puţini sunt acei părinţi care consideră deplasat să le vorbească copiilor pe această temă, pentru a nu-i şoca. Este foarte important ca discuţiile în jurul acestui subiect să se facă treptat, sub îndrumarea unui psihoterapeut, dacă este nevoie, pentru ca părinţii să urmeze paşii corecţi în educarea copiilor. Oricum, această decizie rămâne la latitudinea fiecărui părinte.
„Educaţia sexuală reprezintă o componentă esenţială a educaţiei unui om, un fundament al celor şapte ani de acasă şi asta pentru că educaţia sexuală este respectul, iubirea şi asumarea responsabilităţii. Tot ceea ce îi este prezentat copilului despre organele genitale, despre relaţiile dintre oameni, despre funcţionarea corpului său, despre conceperea sa se face cu respectarea nevoilor şi limitelor copilului, prezentând adevărul ştiinţific şi nu poveşti cu albinuţe şi floricele, fără a leza copilul, fără a-l şoca şi fără a depăşi sfera sa de interes”, explică Georgeta Tudor, psihoterapeut.
Educaţia sexuală începe de la vârste fragede, încă din momentul în care copilul ştie să se diferenţieze ca fiind băiat sau fată. Educaţia sexuală nu trebuie să afecteze copiii în niciun fel, aceasta trebuie să se facă pe diferite nivele în funcţie de vârstă şi de capa-citatea copilului de a asimila informaţiile. „Educaţia sexuală se face cu răbdare, prin poveşti, discuţii, joacă, râsete, într-o atmosferă de relaxare şi de firesc, de normalitate. Educaţia sexuală nu în-seamnă crearea unor momente speciale, ci integrarea subiectelor în firescul vieţii: importanţa alimentaţiei sănă-toase, strângerea jucăriilor, joaca etc”, adaugă specialistul.