Când vine vorba de regimuri alimentare, fiecare persoană are preferinţele sale, dar pentru a mânca ce ne place şi, în acelaşi timp, pentru menţinerea stării de sănătate, este nevoie de ceva mai mult efort, deoarece, de multe ori, plăcerile noastre culinare intră în contradicţie cu o sănătatea durabilă.

Menţinerea unei diete echilibrate a devenit un lucru extrem de greu, din cauză informaţiilor contradictorii despre ce ar trebui să mâncăm ca să fim sănătoşi, ce abundă, şi nu numai pe internet, ci şi la televizor sau în cercurile în care ne învârtim. Ba mai mult, există tabere, a celor care nu au reţineri de la niciun aliment şi a celor care mănâncă doar anumite alimente considerate sănătoase.

Până şi micul dejun „se bucură” de păreri contradictorii. Unele persoane afirmă că este cea mai importantă masă a zilei şi că este extrem de important să mâncăm dimineaţa când ne trezim, deoarece corpul a flămânzit pe timp de noapte şi are nevoie de resurse, în timp ce alte persoane spun că ar trebui să o sărim, deoarece, dimineaţa, organismul încearcă să „scape” de toxine.

Dr. Monica Grasa, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice, ne spune care este adevărul: „Micul dejun este o masă importantă, aşa cum este importantă fiecare dintre cele trei mese ale zilei. Aceasta trebuie să conţină carbohidraţi (pâine sau cereale, un fruct ), proteină de calitate şi lipide (din iaurt, lapte, brânzeturi în general etc)”.

Cu micul dejun ne-am lămurit, însă ce ne facem cu pâinea, care a devenit un fel de „bau-bau” pentru doamnele care vor să scape de kilogramele în plus. „Pâinea conţine carbohidraţi, carbohidraţii aduc energie şi au rolul lor în controlul slăbitului. Pâine nu este un «duşman» al omului, dar trebuie consumată în cantităţi limitate”, mai spune medicul nutriţionist.

„Niciun aliment nu este cancerigen”

Mâncarea tradiţională (sarmale, tocăniţe, ciorbe) nu mai este la „modă”, pentru că „îngraşă, nu este sănătoasă, se găteşte prea mult şi rămâne fără nutrienţi”, cel puţin aşa afirmă anumite persoane. În opinia medicului Monica Grasa, „mâncarea tradiţională poate fi inclusă în alimentaţia noastră, cu recomandarea ca, la pregătirea ei, să se limiteze cantitatea de grăsime folosită (carnea degresată, evitarea adăugării de ulei, evitarea prăjirii)”.

Pe de altă parte, sunt persoane care s-au săturat să audă că nu este indicat să măncânce anumite alimente, deoarece acestea ar fi cancerigene, adică duc la apariţia şi la proliferarea radicalilor liberi şi a celulelor canceroase. Vedetele acestei categorii de alimente sunt carnea şi laptele dulce. Cu toate acestea, specialistul în nutriţie afirmă că „niciun aliment nu este cancerigen, dacă este consumat în cantităţi adecvate şi pregătit în condiţii controlate”.

Aşadar, concluzia este că putem consuma orice aliment, însă cu măsură, deoarece, după cum bine ştim, orice exces este dăunător.

Mai mult, eliminarea definitivă a cărnii din dietă ar putea să aibă efecte nu tocmai plăcute asupra organismului, deoarece, potrivit dr. Monica Grasa: „Carnea are un rol important în dieta zilnică. Dacă o persoană alege sa fie vegană, dieta acesteia ar trebui supravegheată, în timp, de un specialist. Nu este important doar ce eliminăm din alimentaţie, este important şi ce păstrăm în alimentaţia zilnică”.

Ce ne facem cu mofturoşii

Puţini sunt acei părinţi care sunt mulţumiţi de alimentaţia copiilor lor. O mare parte dintre copii sunt mofturoşi când vine vorba de fructe şi legume, mai ales dacă acestea din urmă trebuie consumate în stare naturală. Dar, deşi părinţii îşi doresc ca cei mici să mănânce orice aliment, aflăm de la medicul specialist că nu trebui să fie aşa. E adevărat ce cei mici pot fi convinşi să mânânce legume şi fructe mai multe, prin diferite metode, dar trebuie să lăsaţi şi să aleagă ce vor să mănânce, măcar în unele situaţii, în funcţie de gusturile lor, nu e musai să mănânce tot ce doresc părinţii.

„Copiii, ca şi adulţii, au nevoie în alimentaţia zilnică de legume şi fructe. Sigur că este important să le placă ceea ce mănâncă. Îi putem învăţa să facă alegerile corecte. Dacă unui copil i se explică frumos de ce este bine să facă o alegere, dacă vede la adulţii de lângă el obiceiuri alimentare corecte, va mânca şi el corect. Mâncarea nu trebuie să reprezinte o pedeapsă şi, nici măcar, o recompensă”, concluzionează medicul, specialist în nutriţie.