Pacientul la psihiatru: Doctore, am o problemă. În fiecare seară, când mă culc, am impresia că e cineva ascuns sub pat. Atunci mă scol ca să mă uit şi bineînţeles că acolo nu-i nimeni. Mă culc la loc, dar după un timp mă gândesc că poate nu m-am uitat bine. Mă dau jos iar şi mă uit sub pat, fără niciun rezultat, desigur. Pe scurt, deşi îmi spun că e o tâmpenie, simt mereu nevoia să mă asigur că nu-i nimeni sub pat. Doctore, chestia asta îmi distruge viaţa. Puteţi face ceva? Psihiatrul: Hm, da, da... Obsesional - compulsiv... Trebuie să urmaţi patru ani de şedinţe de psihoterapie, câte trei pe săptămână, şi vă vindec de obsesia asta. Pacientul: Şi cam cât o să mă coste, doctore? Psihiatrul: 100 euro şedinţa. Pacientul: Hm, cred c-o să mă mai gândesc. Şase luni mai târziu, psihiatrul se întâlneşte cu pacientul întâmplător pe stradă: Domnule, de ce n-aţi mai revenit pe la cabinetul meu? Pacientul: La 100 euro şedinţa? Băiatul care-mi aduce pizza mi-a rezolvat problema cu doar 5 euro. Psihiatrul: Băiatul cu pizza?! Chiar aşa? Şi cum a procedat? Pacientul: M-a sfătuit să tai picioarele de la pat!