Deşi constipaţiaeste considerată o tulburare minoră în sarcină,cele mai multe viitoaresau foste mămici ştiu că este extrem de deranjantă. De altfel, ea reprezintă al doilea motivde origine gastrointestinală, după greaţă, pentru care gravidele se adresează medicului curant şi poate ajunge uneori, rar, la complicaţii.

Aproape o treime dintre gravide pot suferi de constipaţie, cel mai sever în al doilea trimestru de sarcină. Persoanele cu constipaţie, fie au scaune cu frecvenţă scăzută, fie cu eliminare dificilă. Există o multitudine de cauzecare duc la această situaţie în timpul sarcinii, în funcţie de care se va institui şi tratamentul adecvat. Sarcina în sine, prin modificările sale anatomice şi fiziologice, este o stare care predispune la constipaţie. Creşterea nivelului de progesteron şi scăderea unui alt hormon mai puţin cunoscut, motilina, fie datorată gravidităţii, fie suplimentelor recomandate pentru menţinerea unei sarcini delicate, duce la relaxarea musculaturii netede intestinale cu creşterea timpului de tranzit al materiilor fecale. Scăderea activităţilor fizice, odată cu avansarea în sarcină şi creşterea maternă în greutate, contribuie la instalarea constipaţiei.

De asemenea, o serie de suplimente pe bază de fier sau calciu, recomandate de medic, au acest efect secundar, depinzând foarte mult de terenul fiecărei paciente. Mai târziu, uterul cu volum mărit încetineşte avansarea materiilor fecale prin intestin, prin compresie directă. De la simplul disconfort până la un efort excesiv de defecaţie care poate duce la distrugerea nervului pudendal cu pierderea suportului asigurat de musculatura pelvină şi facilitarea pro-lapsului genital, constipaţia nu este de neglijat şi impune o evaluare atentă şi o selectare a mijloacelor de manage-ment cele mai potrivite pa-cientei în cauză, pentru ameliorarea acestei stări şi evi-tarea complicaţiilor.

Soluţii pentru tratarea constipaţiei

Este indicată identificarea şi, acolo unde este posibil, evitarea sau înlocuirea facto-rilor cauzatori. Schimbarea dozei sau formulării farma-cologice, acolo unde se pretează (există forme medicamentoase cu fier, mai bine tolerate de anumite paciente, în detrimentul altora). Identificarea şi managementul cauzelor: folosirea cronică a laxativelor, rutina alimentară, sedentarismul, deshidratarea, depresia, tulburări neurologice (boala Parkinson, accidentul vascular cerebral), tulburări metabolice (diabet zaharat, hipercalcemie, hipotiroidie), malignităţi, disfuncţii pelvice, ocluzie intestinală, fecalom, fisuri anale etc.

De multe ori este necesară abordarea multidisciplinară pentru tratamentul aces-tor paciente. Încurajarea mobili-zăriifizice şi a aportului hidric adecvat, de apro-ximativ 2 litri de lichide pe zi, provenit din apă, supă, lapte, fructe. Creşterea apor-tului alimentar zilnic de fibre provenite din cereale integrale, tărâţe, seminţe, nuci, orez, fasole, linte, fructe deshidratate sau proaspete, legume.
Atenţie, însă, la introducerea gradată a acestor alimente, dacă pacienta nu le consumă frecvent, pentru a depista eventuale alergii sau cauze de balonare şi flatulenţă.

Dacă strategiile expuse nu au efectul scontat, se recurge, doar pentru o perioadă scurtă de timp (câteva zile), la tratamentul farmacologic, pentru a evita deshidratarea şi dezechilibrele electrolitice, însă doar la indicaţia medicului. Constipaţia este o tulburare minoră, cu multiple posibilităţi de abordare terapeutică. Importanteste să discutaţi deschis cu medicul curant sau anestezist această problemă şi să nu practicaţi tratamentul „după ureche”. Fie-care pacient sau sarcină sunt unice în felul lor, putându-se preta sau nu la acelaşi tratament!
Dr. Alina Balcan, medic primar, Anestezie Terapie Intensivă (ATI)