Medicii constănţeni se confruntă, deseori, la cabinet, cu pacienţi care suferă de apnee obstructivă de somn. Aceasta mai este cunoscută ca şi sindromul de apnee-hipopnee, adică o tulburare de somn ce implică diminuarea sau chiar încetarea fluxului de aer inspirat.

„Acesta este cel mai frecvent tip de tulburare a somnului şi se caracterizează prin episoade recurente de blocaj al căilor respiratorii în timpul somnului. Apneea obstructivă este asociată cu somnolenţa excesivă în timpul zilei. În ciuda faptului că este o boală foarte comună, apneea obstructivă este foarte rar diagnosticată. De aceea, apneea obstructivă poate crea întreruperi ale respiraţiei de sute de ori pe seară, care durează până la zece secunde. Persoanele cu o formă severă de apnee suferă adesea şi de oscilaţii mari ale bătăilor inimii, scăderea saturaţiei de oxigen şi sforăit”, a declarat dr. Doina Pîrîu, medic primar pneumologie, somnologie, alergologie şi imunologie clinică.

Specialistul a explicat că persoana care este diagnosticată cu o astfel de problemă începe să sforăie imediat după ce adoarme şi, de cele mai multe ori, sforăitul devine tot mai puternic. Desigur, se poate întâmpla ca sforăitul să fie întrerupt pentru un timp, perioadă în care nu există nicio respiraţie. Acesta este urmată, însă, de un sforăit puternic şi o răsuflare. Acest model se repetă pe parcursul somnului.

Bineînţeles că după aceea apar şi urmările nesomnului. Persoana se trezeşte neodihnită dimineaţa şi resimte somnolenţa pe parcursul zilei. Apoi, ea poate manifesta şi alte simptome sau semne, ce pot include sufocarea, gasping-ul şi dificultatea de a-şi menţine starea de vigilenţă în timpul zilei.

Din ce cauză apar problemele de somn

Persoanele cu apnee în somn pot fi irascibile, pot adormi în timpul programului ori chiar în timp ce citesc o carte sau se uită la televizor. Mai grav este că aceste situaţii pot avea loc la volan şi pot fi fatale. De asemenea, problemele ce pot apărea sunt depresia, care se accentuează cu timpul, comportamentul hiperactiv, în special la copii, tulburările de ritm cardiac sau cele neurologice, tulburările metabolice.

Dr. Doina Pîrîu a precizat că muşchii din corp devin mai relaxaţi în timpul somnului, iar când spunem muşchi, ne referim şi la cei care ajută la menţinerea căilor respiratorii deschise, care permit aerului să circule în plămâni.

Sforăitul la persoanele ce suferă de apnee este cauzat de aerul care încearcă să pătrundă prin căile respiratorii, îngustate sau blocate. Cu toate acestea, nu toate persoanele care sforăie suferă de apnee în somn.

Există o serie de alţi factori care pot creşte riscul de apnee în somn, iar aceştia sunt obezitatea, un maxilar inferior scurt în comparaţie cu maxilarul superior. De asemenea, pot exista probleme ce fac referire la anumite forme ale palatului sau a căilor respiratorii, care provoacă restrângerea sau restricţia căilor respiratorii, amigdalele mari etc. Nu în ultimul rând, putem aminti alergiile, obstrucţiile nazale cauzate de deviaţiile de sept sau problemele sinusurilor.