Mâncarea a devenit un confort pentru anumite persoane. Medicii sunt de părere că sunt oameni care ajung, uneori, să mănânce mult mai mult decât de obicei, în anumite situații. Totuşi, indivizii cu tulburare de alimentaţie excesivă au o relaţie diferită cu mâncarea. Practic, ei simt că și-au pierdut controlul asupra cantității de mâncare și nu se pot opri, chiar și atunci când senzația de sațietate le oferă stări de disconfort.

Pentru persoanele cu tulburare de alimentație excesivă, mâncarea poate oferi sentimente de calm sau confort. Din nefericire, excesul poate avea efectul opus, provocând anxietate, vinovăție, suferință, dar și supraponderalitate. Pe de altă parte, chiar și cei cu o greutate normală pot avea tulburări de alimentație.

Cei care mănâncă în exces sunt, de obicei, destul de nemulțumiți de greutatea lor și se simt deprimați. De asemenea, o astfel de tulburare apare atunci când o persoană: mănâncă repede multă mâncare; ascunde recipientele cu alimente sau ambalaje în camera proprie; are fluctuaţii mari de greutate; sare peste mese, mănâncă la ore neobişnuite (cum ar fi noaptea târziu); are un istoric de alimentaţie compulsivă ca răspuns la stresul emoţional (cum ar fi conflictele familiale, respingerea colegilor sau se confruntă cu probleme şcolare). În stadiu avansat, astfel de probleme pot cauza pierderea interesului sau dorinţa de a evita mersul la şcoală, la serviciu sau în oraş cu prietenii, din cauza problemelor de alimentaţie excesivă care duc la modificări semnificative ale greutăţii corporale.