În principiu, tusea reprezintă un act reflex, declanşat de o iritaţie a căilor respiratorii şi constă într-un expir forţat, după un inspir adânc, cu scopul de a elibera căile aeriene de mucus sau corpi străini. Tusea alergică, însă, poate fi declanşată de foarte mulţi factori. Unii dintre ei se referă la fum, acarieni, praf, mucegai, umiditate. Alteori, însă, aceasta apare din cauza părului de animale.

De cele mai multe ori, tusea alergică poate apărea atunci când o persoană intră în contact cu o substanţă, un alergen care declanşează reacţia. Alergenul variază de la un caz la altul şi poate fi vorba despre praf, acarieni, păr de animale de companie, polen, fum, umezeală sau mucegai. Cum se identifică şi tratează tusea alergică? Uneori, tusea este însoţită şi de alte simptome, cum ar fi o scurgere postnazală, strănutul şi lacrimile. Potrivit dr. Emilia Mărgărit, tratamentul include utilizarea de antihistaminice, deşi se pot aplica şi remedii naturiste, atât timp cât sunt autorizate de medic. Deşi nu este ceva grav, este important să consultaţi, neapărat, un medic, mai ales când aveţi deja antecedente de tuse alergică.

Ce este, de fapt, această tuse alergică? Ea apare odată cu stimularea terminaţiilor neuronale din sistemul nervos central şi periferic sau din muşchiul neted bronşic. Altfel spus, poate fi un răspuns la stimuli iritanţi, inflamatori sau mecanici. În general, constituie un mecanism de apărare împotriva agenţilor care trebuie expulzaţi din tractul respirator. Pentru a face acest lucru, plămânii concentrează o anumită cantitate de aer pe care o expulzează în exterior printr-un spasm. Deşi este adesea asociată cu răceli şi alte afecţiuni respiratorii, cum ar fi astmul şi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), tusea alergică este o afecţiune separată. Este ceea ce se întâmplă atunci când intraţi în contact cu substanţe de diferite tipuri (alergeni), de la praf şi fum până la polen, mucegai şi păr de animale. Tusea alergică are caracteristici particulare care permit identificarea acesteia, diferenţiindu-se de cea produsă de răceală sau alte cauze. Aceasta este uscată, adică fără flegmă, dar uneori pot exista momente în care este însoţită de secreţii nazale sau bronşice, producând expectoraţie şi expulzarea flegmei.

„Din păcate, este foarte persistentă, iar când îşi face debutul, este destul de greu de stăpânit. Mai mult decât atât, pacientul pare să se sufoce din cauza tusei, care poate apărea de mai multe ori pe zi, mai ales în prezenţa alergenului. Bineînţeles, aceasta tinde să se intensifice noaptea, acest lucru întâmplându-se deoarece, în decubit dorsal, picurarea nazală posterioară se înrăutăţeşte şi este stimulat reflexul de tuse alergică. Alte simptome de alergie respiratorie, cum ar fi secreţiile nazale şi strănutul, nu sunt neapărat prezente”, a subliniat medicul.