Tusea este cel mai frecvent semn clinic specific gripelor, răcelilor sau infecțiilor respiratorii, dar în anumite circumstanțe, poate fi un indicator al unei alte afecțiuni, precum boala de reflux gastro-esofagian, anumite afecțiuni cardiovasculare, alergii. Tocmai de aceea, pentru orientarea diagnosticului sunt coroborate toate celelalte manifestări clinice care apar în asocierea tusei, iar ulterior sunt efectuate câteva investigații paraclinice pentru confirmarea sau infirmarea afecțiunii suspicionate.

Cum faceţi, însă, deosebirea tabloului clinic specific afecțiunilor digestive sau cardiovasculare care determină apariția tusei? În general, acest lucru este ușor de realizat, dar atunci când vine vorba despre diferențierea tabloului clinic specific alergiei de cel al virozelor, lucrurile nu sunt atât de simple. Potrivit dr. Ramona Florea, deși prezentă în majoritatea formelor de viroză, tusea este un semn clinic caracteristic alergiei. Datorită caracterelor sale și a manifestărilor clinice asociate, specifice răcelii sau gripe, tusea alergică este deseori fals diagnosticată și incorect tratată.

În timp, în lipsa tratamentului corespunzător, tusea alergică poate evolua spre afecțiuni mai severe (precum astm bronșic etc.). În prezent, tusea alergică este frecvent confundată cu tusea apărută în cadrul virozelor respiratorii, iar tratamentul nepotrivit administrat poate atrage după sine apariția anumitor complicații. În ciuda tabloului clinic comun alergiei și virozelor, cele două entități patologice prezintă etiologii diferite, iar diagnosticarea corectă este extrem de utilă pentru administrarea tratamentului corespunzător.

„Diferențierea tusei alergice de tusea apărută în contextul virozelor este esențială și extrem de importantă pentru diagnosticarea și evoluția ulterioară a bolii sub tratament”, a explicat medicul. Precizăm că viroza respiratorie este o infecție a căilor respiratorii superioare, de etiologie virală, frecvent înregistrată toamna și iarna. Aceasta este, de fapt, răspunsul de apărare al organismului față de agentul patogen (virusul) ajuns la nivelul căilor respiratorii.

Manifestările clinice specifice virozei respiratorii sunt: febră, frisoane, tuse (inițial seacă, iritativă, ulterior devenind productivă, în urma suprainfectării bacteriene), durere în gât, obstrucție nazală, strănut, cefalee, oboseală, stare generală alterată. Manifestările clinice comune ambelor afecțiuni sunt reprezentate de starea de oboseală, congestia nazală și rinoreea.

Cum deosebiţi tusea alergică de cea apărută în contextul virozelor?

Deși este dificilă diferențierea tusei alergice de tusea apărută în contextul virozelor respiratorii, în literatura de specialitate sunt precizate câteva date legate de durata, modul de apariție și timpul de apariție al tusei în contextul celor două afecțiuni, coordonate utile pentru deosebirea celor două patologii. Tusea alergică apare spontan, la scurt timp de la contactul cu alergenul, prezintă o durată direct proporțională cu perioada expunerii la factorul alergenic (zile sau chiar luni) și poate apărea pe toată perioada anului, cu precădere pe parcursul apariției alergenilor sezonieri. În schimb, tusea apărută în contextul virozelor respiratorii debutează progresiv, cu prezența unei scurte perioade asimptomatice de la contactul viral, apare frecvent toamna și iarna și durează între două și 14 zile.