La ora actuală, apendicita este una dintre cele mai frecvente urgenţe chirurgicale abdominale şi constă în inflamaţia apendicelui. De obicei, afecţiunea apare până la vârsta de 30 de ani, dar poate fi întâlnită la orice vârstă. Cert este că odată pornit procesul inflamator al apendicelui, acesta nu poate fi stopat medicamentos, tratamentul acestei afecţiuni fiind de natură chirurgicală. Aşa că este indicat a se interveni cât mai repede, pentru că în acest fel, atât suferinţa pacientului este mai redusă, cât şi intervenţia mai uşor de realizat. Mai grav, fără operaţie, apendiculul inflamat se poate rupe şi infecţia se extinde prin sânge (septicemie) sau în cavitatea abdominală (peritonită).

„Cauza acestei afecţiuni poate fi, în multe dintre cazuri, obstrucţia lumenului organului, fie ca urmare a unei proliferări limfatice stimulate bacterian sau a unui mic corp străin (sâmbure, sămânţă, fecalit, viermi intestinali). Obstrucţia lumenului apendicular determină un cerc vicios cu inflamaţia urmată de ulceraţia mucoasei şi extinderea procesului inflamator la nivelul întregului perete apendicular. Staza exacerbează flora microbiană aerobă şi anaerobă. Distensia progresivă, consecutivă obstrucţiei şi stazei, poate determina leziuni vasculare, cu infarctizarea peretelui apendicular, perforaţie şi peritonită secundară. Durerile abdominale apar, iniţial, în capul pieptului sau în jurul ombilicului, apoi în partea dreaptă a abdomenului inferior. Acestea sunt urmate de greaţă, vărsături, lipsa poftei de mâncare, constipaţie sau diaree, subfebrilitate până la febră constituită”, a declarat dr. Mihai Hriţcu, medic specialist chirurg. Tocmai de aceea, în aceste situaţii se recomandă apendicectomia, adică intervenţia chirurgicală de urgenţă prin care se scoate apendicul inflamat în apendicita acută. Ulterior, în faza imediat postoperatorie, pacientul este monitorizat. De asemenea, în primele ore de la operaţie dieta este lichidiană (ceai, apă plată), după care se reia dieta normală. Totuşi, pacientul trebuie mobilizat precoce, la câteva ore după intervenţie, urmând ca tranzitul intestinal să se reia, în general, la 24 - 48 de ore postoperator.

De precizat că externarea se face la o zi sau două de la operaţie. Incizia chirurgicală necesită, însă, o minimă îngrijire, iar firele de sutură (dacă sunt din material neabsorbabil) sunt scoase la 7-10 zile după operaţie. Dacă sunt din material absorbabil, acestea nu necesită extragere.

Cu toate acestea, a precizat dr. Hriţcu, pentru orice exteriorizare de lichid seros sau purulent de la nivelul plăgii, orice inflamaţie (zonă roşie) la nivelul inciziei trebuie informat medicul chirurg. După externare, a completat medicul, cel mai bine este să începeţi cu o dietă scăzută în grăsimi şi să introduceţi în alimentaţie o cantitate mai mare de fibre (fructe proaspete - mere, pere, piersici, struguri, prune proaspete; fructele uscate - curmale, smochine, alune şi nuci.

Acestora li se adaugă legumele crude, cum ar fi salata verde, sfecla roşie, varza, fasolea, mazărea, morcovii şi ridichile, dar şi cerealele integrale şi consumul regulat de lichide care accelerează tranzitul intestinal. Dacă v-aţi operat, evitaţi pe cât posibil alimentele prăjite sau alimentele grase, smântâna, sosurile. Totodată, beţi multe lichide (apă plată, ceaiuri, compoturi, supe).

În plus, încercaţi să mergeţi de cel puţin trei ori pe zi, în plimbări scurte. Reţineţi, urcatul scărilor nu este dăunător. În acelaşi timp, evitaţi ridicarea greutăţilor mai mari de trei kilograme. Nu în ultimul rând, sunt interzise activităţile obositoare, actul sexual până după prima dumneavoastră vizită de urmărire (la 7-10 zile postoperator). De asemenea, nu conduceţi vehicule sau nu manevraţi utilaje grele în primele 3-5 zile de la intervenţia chirurgicală.